La o conferință de presă la Washington împreună cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, Jens Stoltenberg a asigurat că "intenția" sa este ca întâlnirea să aibă loc înainte de summitul NATO care va avea loc la sfârșitul lunii la Madrid, scrie COPE.

"Finlanda și Suedia au arătat clar că sunt dispuse să se așeze la masă pentru a răspunde preocupărilor pe care le are Turcia", a subliniat politicianul norvegian.

Ambele țări nordice au solicitat aderarea la NATO deoarece își considerau securitatea amenințată după invadarea rusă a Ucrainei, dar președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, și-a anunțat dreptul de veto pentru că le acuză că sprijină "terorismul" Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK).

"Știm că nu există niciun alt aliat NATO care să fi suferit mai multe atacuri decât Turcia. Turcia este un aliat important", a declarat Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței s-a arătat "convins" că vetoul turc va fi soluționat pentru că "nu este prima dată" când organizația se confruntă cu discrepanțe interne. El a mai spus că, atunci când președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, "a vrut mai puțin NATO, dar ceea ce va avea este mai mult NATO".

La rândul său, Blinken a reiterat că Statele Unite "sprijină eforturile" pentru intrarea Finlandei și Suediei în Alianță și a afirmat că "preocupările" Turciei vor fi "abordate".

Președintele american Joe Biden i-a primit pe 19 mai la Casa Albă pe omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și pe premierul suedez, Magdalena Andersson, pentru a-și exprima "sprijinul complet, total și nedivizat al Statelor Unite" la intrarea lor în Alianță.

Cererile Turciei sunt îndreptățite

Publicația turcă Sabah scrie că cererile Turciei sunt îndreptățire, iar procesul de îndeplinire a acestora pentru ca Suedia și Finlanda să adere la NATO s-a accelerat.

În perioada 27-30 mai a avut loc în capitala Lituanei, Vilnius, cea mai recentă reuniune a Adunării Parlamentare NATO. Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte precum războiul din Ucraina, criza alimentară și energetică și schimbările climatice. Însă în cadrul reuniunii un subiect aparte l-a constituit solicitarea Finlandei și Suediei de a adera la NATO, dar și atitudinea manifestată de Turcia față de această solicitare.

La această reuniune, la care a participat și o delegație parlamentară din Turcia, s-a făcut des referire la importanța Turciei pentru securitatea NATO și a Europei.

În cadrul întâlnirilor au fost transmise următoarele mesaje delegației turce:

Demers tripartit

Pentru a fi de acord cu aderarea Finlandei și Suediei la NATO, Turcia a cerut ca aceste țări să-și întrerupă sprijinul acordat organizațiilor teroriste aflate pe teritoriul lor și să ofere garanții scrise în acest sens.

SUA și Marea Britanie, care au permanent discuții cu aceste două țări, au transmis mesajul "Turcia are dreptate în privința cererilor și trebuie acționat".

Și secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, s-a implicat în această problemă și continuă întâlnirile pentru a se face pași în acest sens.  

Se pot face declarații în scurt timp

În urma acestor demersuri s-a anunțat că s-a ajuns într-un anumit punct. Se așteaptă ca în scurt timp cele două țări să anunțe că vor îndeplini cererile Turciei. Unii deputați care au făcut parte din delegația turcă care a participat la reuniune au declarat: "Atunci când este vorba despre interesul occidentalilor, nu mai țin cont de PYD (Partidul Uniunii Democratice, aripa siriană a PKK-n.trad.). Impresia noastră este că în cadrul reuniunilor NATO vor fi îndeplinite cererile rezonabile ale Turciei".

Pregătiri pentru garanții legale

Pentru ca cele două țări să declare PKK-PYD-YPG (Unitățile de Apărare a Poporului, aripa militară a PYD-n.trad.) drept organizații teroriste trebuie să efectueze anumite schimbări în legislația internă. Se pare că se lucrează asupra acestor schimbări.

Declarațiile cu subînțeles ale președinților Parlamentelor

În discursurile rostite, președinții Parlamentelor din Suedia și Finlanda, care au participat la reuniune, au transmis mesajul că "acordă importanță sensibilităților Turciei".

Mesajul SUA de "partener credibil" 

Atrage atenția faptul că la reuniunile NATO, care au fost destul de dese în ultima perioadă, s-a subliniat permanent că "Turcia este un partener credibil". S-a putut vedea clar la ultimile reuniuni că după agresiunea Rusiei, Turcia s-a situat în mod clar de partea Ucrainei, a menținut comunicarea cu Rusia, și mai ales a adoptat atitudinea care se impunea în privința strâmtorilor, ceea ce a dus la creșterea importanței Turciei în NATO.

Turcia: "Vrem să vedem pași concreți și de durată" din partea Finlandei și a Suediei

Într-o declarație acordată presei finlandeze, directorul de comunicare al Președinției Turciei, Fahrettin Altun, a arătat că Turcia sprijină extinderea NATO însă are îngrijorări referitoare la candidatura Finlandei și a Suediei. Altun a precizat că "Vrem să vedem pași concreți și de durată" din partea Finlandei și a Suediei", scrie HABERTÜRK.

Directorul de comunicare al Președinției Turciei, Fahrettin Altun, a răspuns întrebărilor celui mai mare ziar din Finlanda, Helsingin Sanomat, cu privire la cererea de aderare a Finlandei la NATO.

Arătând că Turcia a sprijinit în mod tradițional extinderea NATO, Altun a spus că este îngrijorat de posibila aderare a Finlandei și a Suediei.

Subliniind că Turcia se află într-o regiune periculoasă și instabilă a lumii, Altun a continuat: „Există amenințări PKK și ISIS care vin dinspre vecinii noștri, Irak și Siria. În același timp, există organizații de extremă-stânga precum DHKP-C, care a organizat un atac sinucigaș asupra ambasadei americane în 2013. Există FETÖ (Mișcarea Gulenistă - n.red.) care a încercat să se infiltreze în instituțiile statului iar în 2016 a vrut să pună mâna pe putere prin mijloace anti-democratice. Vrem să vedem măsuri concrete și de durată pentru a preveni activitățile organizațiilor teroriste care amenință cetățenii turci și securitatea Turciei. Președintele nostru i-a împărtășit clar așteptările noastre președintelui Finlandei".

Afirmând că Finlanda și Suedia abordează problema aderării la NATO dintr-o perspectivă principială, Altun a spus că țările menționate vor să adere la cea mai mare alianță militară din istorie și să fie sub umbrela securității, în timp ce Turcia este de 70 de ani membru al acestei alianțe și are a doua armată ca mărime din NATO.

Altun a afirmat: „Este cel mai elementar drept al nostru să ne așteptăm ca țările pe care ne vom angaja să le ajutăm în caz de război să nu sprijine sau să tolereze organizațiile care vizează cetățenii noștri. Cum v-ați fi simțit dacă ar fi avut loc un atac sinucigaș în Piața Senatului din Helsinki și o țară care i-ar fi tratat pe membrii acestei organizații ca pe niște refugiați politici sau dizidenți ar fi solicitat să adere la o organizație al cărei membru este Finlanda?”

Sursa: RADOR