SUA și Germania au ajuns la un compromis asupra controversatului gazoduct Nord Stream 2, potrivit unei declarații comune publicată miercuri.

Înțelegerea vine la câteva zile după ultima vizită în calitate de cancelar a Angelei Merkel la Washington, relatează Deutsche Welle.

Cele două state au convenit să sprijine Ucraina și să sancționeze Rusia, dacă aceasta încearcă să folosească furnizarea de energie pentru a obține avantaje geopolitice.

"Dacă Rusia va încerca să folosească energia ca o armă sau se va mai angaja în acțiuni agresive împotriva Ucrainei, Germania va lua măsuri la nivel național și va promova măsuri eficiente la nivel european, inclusiv sancțiuni pentru a limita capacitățile de export rusești către Europa în sectorul energetic și în alte sectoare economice relevante", se precizează în comunicat.

Potrivit acordului, Germania a convenit să facă investiții în Ucraina și să se asigure în mod activ că Moscova și Kiev prelungesc acordul de tranzit al gazelor rusești.

Totodată, Germania și SUA vor investi un miliard de dolari într-un "Fond verde" pentru a încuraja infrastructura green-tech (energie regenerabilă și industriile conexe), cu scopul de a îmbunătăți independența energetică a Ucrainei.

"Germania va face o donație inițială pentru fond de cel puțin 175 de milioane de dolari și va depune eforturi pentru extinderea angajamentelor sale în următorii ani bugetari", se menționează în acord.

Reacții la compromis

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a salutat acordul, apreciind că e "constructiv".

"Sunt ușurat că am găsit o soluție constructivă cu SUA pe Nord Stream 2. Vom sprijini Ucraina în construirea unui sector energetic verde și vom lucra pentru a asigura tranzitul de gaze prin Ucraina în următorul deceniu", a scris pe Twitter Heiko Maas.

Acordul reprezintă o schimbare a poziției SUA, care s-a opus construirii acestei conducte care va transporta gazul rusesc direct în Germania pe sub Marea Baltică.

Statele Unite sunt îngrijorate de faptul că Rusia ar putea întrerupe furnizarea de energie către Ucraina și alte state mult mai ușor după punerea în funcțiune a gazoductului, deoarece își va crește capacitatea de a exporta în restul Europei, eliminând în același timp "țările de tranzit” mai apropiate de granițele sale.

Schimbarea de poziție i-a atras critici președintelui Joe Biden, atât din partea republicanilor, dar și din partea unor lideri democrați.

Acordul a fost criticat miercuri și de Ucraina și Varșovia.

"O astfel de decizie creează noi amenințări pentru Ucraina și Europa Centrală, la nivel politic, militar și energetic", au declarat într-un comunicat comun miniștrii de externe ai Ucrainei și Poloniei, Dmitro Kuleba și Zbygniew Rau.

Joe Biden îl va primi la Washington, pe 31 august, pe omologul ucrainean, Vladimir Zelenski.

"Vizita va confirma sprijinul neclintit al SUA pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în fața agresiunii continue a Rusiei în Donbas și Crimeea, strânsa noastră cooperare în domeniul securității energetice și sprijinul nostru pentru eforturile președintelui Zelenski în combaterea corupției și punerea în aplicare a unor reforme bazate pe valorile noastre democratice comune”, a precizat într-un comunicat Casa Albă.

UE va examina acordul convenit între SUA și Germania, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, reamintind că gazoductul "nu este un proiect de interes comun pentru Uniunea Europeană".

Conversație telefonică Putin-Merkel

Președintele Vladimir Putin și cancelarul Angela Merkel și-au exprimat satisfacția în legătură cu progresele înregistrate în privința gazoductului Nord Stream 2, a anunțat miercuri Kremlinul, după anunțul acordului.

Cei doi lideri au avut o conservație telefonică.

Liderul de la Kremlin a insistat asupra aspectului "pur comercial" al gazoductului.