„Dacă sunt co-beligeranți, dacă intenția lor este de a participa la acest război de partea Rusiei, atunci ar fi o chestiune foarte, foarte serioasă”, a avertizat Lloyd Austin. „Ce vor face exact? Asta rămâne de văzut. Sunt lucruri pe care mai trebuie să le clarificăm”, a completat secretarul american al apărării, adresându-se presei în timpul unei vizite la Roma.

NATO a anunțat de asemenea miercuri că este în măsură să confirme desfășurarea unor soldați nord-coreeni în Rusia, mișcare în care organizația vede un risc de escaladare a războiului din Ucraina.

Țările Alianței Nord-Atlantice „au confirmat dovezile desfășurării de trupe ale Coreei de Nord în Rusia”, a declarat o purtătoare de cuvânt a NATO, citată de AFP. „Dacă misiunea acestor trupe este de a lupta în Ucraina, aceasta ar marca o escaladare semnificativă a sprijinului Coreei de Nord față de războiul ilegal al Rusiei”, a adăugat reprezentanta Alianței.

Serviciul militar de informații ucrainean (GUR) a afirmat săptămâna trecută că Rusia intenționează să încorporeze într-una dintre brigăzile sale de asalt circa 3.000 de soldați nord-coreeni care ar putea fi desfășurați în provincia rusă de graniță Kursk, unde armata ucraineană a ocupat o porțiune de teritoriu.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ulterior că două unități, care ar putea însuma până la 12.000 de soldați nord-coreeni, sunt în curs de pregătire pentru a se alătura trupelor ruse în război.

În opinia secretarului american al apărării, o implicare a soldaților nord-coreeni în acest conflict ar ilustra dificultățile armatei ruse de a-și completa pierderile pe front.

Președintele rus Vladimir Putin a dispus în septembrie 2022 mobilizarea a circa 300.000 de rezerviști, dar în prezent ezită să decreteze o nouă mobilizare, întrucât cea precedentă a provocat exodul a sute de mii de ruși care și-au părăsit țara de teama că ar putea fi trimiși pe front. Putin a promis de atunci că nu va mai ordona vreo mobilizare, el susținând că ar fi suficient numărul celor care se oferă voluntari pentru a intra în rândurile armatei.

Însă, în prima jumătate a acestui an, numărul celor care s-au arătat dispuși să semneze contracte cu armata rusă a scăzut dramatic, înregistrând totuși o creștere după ce Ucraina a atacat în august provincia rusă Kursk.

Războiul lansat de Rusia prin invazia asupra Ucrainei are caracteristicile unui conflict de uzură sângeros, în care ambele tabere suferă mari pierderi umane dificil de înlocuit. În timp ce Rusia încearcă în continuare să se limiteze la voluntariat, Ucraina a adoptat măsuri stricte de mobilizare care au condus la numeroase tentative de fugă din țară, la coruperea unor responsabili și la acțiuni de recrutare forțată în care ofițerii recrutori recurg inclusiv la metode brutale.

Nici Kievul și nici Moscova nu publică informații despre numărul victimelor proprii în acest război. Potrivit cotidianului american Wall Street Journal, o estimare confidențială ucraineană, care datează însă de la începutul acestui an, indica până atunci circa 80.000 de morți și aproximativ 400.000 de răniți în rândurile armatei ucrainene. Pentru tabăra rusă, o estimare făcută de presa rusă de opoziție pe baza datelor notariale arată cel puțin 120.000 de morți, în timp ce serviciile secrete occidentale au estimări variabile, unele mergând până la 200.000 de morți și 400.000 de răniți.

Sursa: Agerpres