Joe Biden se află în Orientul Mijlociu în căutare de surse de energie pentru a-i ajuta pe aliați să izoleze mai bine Rusia.

Mai modestă, dar nu mai puțin strategică, adjuncta sa Kamala Harris lucrează în schimb pe frontul de pescuit (ton) pentru a consolida relațiile cu națiunile din Pacific, scrie Il Corriere della Sera.

Vicepreședinta Statelor Unite s-a adresat Forumului Insulelor Pacificului, desfășurat în Fiji, invitând cele 18 țări ale organizației să se ferească de „actorii răi care încearcă să submineze ordinea internațională”: o referire clară la manevrele geopolitice ale Chinei în zona oceanului.

Harris a recunoscut că Statele Unite au lăsat un gol în ultimii ani: „Nu ați primit atenția și sprijinul diplomatic pe care le meritați”, a recunoscut în timpul unei videoconferințe. „Așa că astăzi mă aflu aici pentru vă spune direct că am decis să schimbăm linia”.

Pentru a sublinia această atenție reînnoită, Washingtonul își redeschide ambasadele din Tonga și Kiribati, care fuseseră închise pentru a economisi bani (chinezii, care nu se uită la bani atunci când e vorba de diplomație, sunt prezenți și activi în toată zona).

Punctul culminant al discursului a fost oferta a 60 de milioane de dolari pe an, timp de zece ani, ca ajutor pentru pescuit, o sursă importantă de venit a țărilor din zonă. Fondul american este astfel triplat și va fi folosit pentru combaterea pescuitului ilegal (sector în care chinezii sunt puternic implicați), consolidarea securității maritime și combaterea schimbărilor climatice. Guvernul din Fiji comentează: „S-a născut politica tonului”.

Administrația Biden pune foarte mult accent pe politica în domeniul pescuitului: luna trecută a adoptat un Memorandum de Securitate Națională privind pescuitul ilegal sau nereglementat, o cifră de afaceri anuală de mai multe miliarde de dolari care dăunează ecosistemului (și în spatele căruia China joacă un rol principal).

Beijingul deține cea mai puternică flotă de pescuit de adâncime, care aruncă plase și prelucrează peștele în imense fabrici plutitoare de pe coasta Asiei, Africii și Americii.China respinge acuzațiile de exploatare ilegală, susține că a semnat acorduri formale cu guvernele în cauză, însă în ocean există o uriașă zonă gri în care sunt comise adevărate acte de piraterie comercială la scară industrială.

Mai mult, multe țări închid ochii: Washingtonul recunoaște că peste o zecime din produsele din fructe de mare care ajung pe piața americană, pentru o valoare de 2,4 miliarde de dolari, sunt de origine ilegală sau incertă.

Ar fi suficient să blocăm acest tip de importuri pentru a da o lovitură gravă braconajului.

Nici măcar „Politica Tonului”, cu ajutorul în valoare de 60 de milioane de dolari acordat națiunilor din Oceania, nu este dezinteresată. Statele Unite vor să contracareze acțiunile diplomatice chineze în regiune, după ce au luat lovitura acordului de securitate dintre Beijing și Solomon.

Printre semnalele transmise de Washington se numără întoarcerea „Corpului Păcii” în Insulele Fiji, Tonga, Samoa și Vanuatu.

Corpul Păcii a fost constituit în 1961 de președintele Kennedy pentru a întări cu ajutorul voluntarilor cu experiență în cooperare, imaginea Americii în lume în timpul Războiului Rece.

Sursa: RADOR