La mini-summit-ul organizat la inițiativa președintelui CE, Jean-Claude Juncker, au participat șefii de stat și de guvern din Austria, Bulgaria, Croația, Macedonia, Germania, Grecia, Ungaria, România, Serbia și Slovenia. 

Ce conține „planul” adoptat? (sursa: HotNews.ro)

1. Cresterea capacitatii de primire cu 30.000 de locuri pana la sfarsitul anului in Grecia. Agentia de refugiati a ONU va oferi  subventii pentru chirie si programe implicand familii gazda pentru cel putin 20.000 de persoane suplimentare.     

2. Obtinerea de capacitati suplimentare de 50.000 de locuri, pentru a se ajunge la un total de 100.000 de-a lungul rutei din Balcanii de Vest si Grecia.     

3. Desfasurarea a 400 de ofiteri de politie intr-o saptamana in Slovenia.     

4. Intensificarea eforturilor pentru trimiterea inapoi a migrantilor care nu au nevoie de protectie internationala si intensificarea cooperarii asupra repatrierii cu Afganistanul, Bangladesh, Irak si Pakistan.     

5. Intensificarea operatiunii comune pe mare Poseidon in Grecia, in special prezenta agentiei de frontiera a UE Frontex in Marea Egee, si consolidarea semnificativa a sprijinului Frontex pentru Grecia in inregistrare si activitati de amprentare.     

6. Abtinerea de la a facilita circulatia migrantilor spre granita altei tari. Nu este acceptabil sa fie redirectionati refugiatii spre alta tara.     

7. Stabilirea de puncte de contact pentru a permite schimburi zilnice de informatii cu privire la circulatia migrantilor.     

8. Schimb de informatii cu privire la marimea si fluxurile de refugiati. Frontex precum si EASO, Biroul European de Sprijin pentru Azil, vor asigura acest schimb de informatii.     

9. Contactarea institutiilor financiare, Banca Europeana de Investitii, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare pentru a asigura finantare pentru cazarea refugiatilor.     

10. Intensificarea cooperarii intre politii si in actiuni judiciare impotriva traficantilor de migranti, angajarea Europol si Interpol in operatiuni pe ruta din Balcanii de Vest.     

11. Intarirea sprijinului pentru agentia de frontiera a blocului Frontex la granita dintre Bulgaria si Turcia. Stabilirea unei noi operatiuni Frontex la frontierele terestre externe dintre Grecia si Macedonia si Grecia si Albania pentru a se concentra asupra controalelor la iesire si inregistrarea refugiatilor care nu au fost inregistrati in Grecia.     

12. Actiune comuna cu Frontex pentru a detecta trecerea ilegala a frontierei si sprijin de inregistrare si amprentare in Croatia.

Cronologia evenimentelor de dumnică

23:28 Primul care a părăsit reuniunea a fost premierul sârb, Aleksandar Vucici, limbajul său corporal trădând faptul că lucrurile au rămas în impas în urma mini-summit-ului, notează Euractiv.com. 

”Cel puțin am avut șansa să discutăm, să ne auzim unii pe alții și să aflăm câte ceva din problemele cu care se confruntă ceilalți. Nu sunt sigur că vom reuși să ajungem la o concluzie care să fie de ajutor imediat”, a spus Vucici.

Întrebat de Euractiv.com dacă liderii au ajuns la un acord privind planul în 16 puncte prezentat de Juncker, premierul sârb a replicat: ”Încă nu”.  

Juncker propune, printre altele, ca statele balcanice ar trebui să accepte mai mulți refugiați și să le ofere acestora facilități suficiente, chiar dacă temporar, și ”să ia distanță de la atitudinea de a transporta pur și simplu refugiați la frontiera cu alt stat, fără acordul acestuia”. (Detalii aici)

23:44 A urmat premierul bulgat, Boiko Borisov, care a afirmat că toți liderii prezenți la reuniune sunt foarte îngrijorați, deoarece problemele cu care se confruntă țările lor sunt uriașe. El s-a ferit să comenteze în detaliu disensiunile din cadrul reuniunii, dar a precizat că se împotrivește cu tărie propunerii lui Juncker, potrivit căreia statele UE ar trebui să se împrumute la instituțiile financiare internaționale, pentru a face față crizei refugiaților.  

Borisov a avertizat asupra riscului ca actuala criză să se transforme într-o nouă criză financiară.

Premierul bulgar a întrebat câți refugiați este pregătită UE să primească: un milion, două, cinci sau zece milioane. El a precizat că nu a primit niciun răspuns.

Premierul sloven: Dacă nu găsim azi o soluție, atunci acesta e sfârșitul UE

"Dacă nu găsim astăzi o soluție, dacă nu facem astăzi tot ce putem, atunci acesta este sfârșitul Uniunii Europene”, le-a declarat jurnaliștilor, la sosire, premierul sloven, Miro Cerar.

"Dacă nu vom avea acțiuni concrete, atunci Europa va începe să se destrame”, a mai spus el, potrivit Reuters.

Cancelarul german, Angela Merkel, a susținut că problema refugiaților nu va fi rezolvată pe deplin, dacă UE nu va colabora cu Turcia.

”Numai împreună cu Turcia putem trece de le ilegalitate la legalitate. Este foarte important ca CE să discute în continuare cu Turcia referitor la agenda privind migrația”, a precizat Merkel.

Premierul ungar, Viktor Orban, a susținut că el participă doar în calitate de observator, deoarece Ungaria nu mai este afectată de ruta din Balcani.

”Sursa numărul unu a crizei este că membri ai Uniunii Europene, în special cei care sunt membri ai Schengen, nu sunt capabili sau nu sunt pregătiți să-și respecte cuvântul", a declarat Orban.

Premierul ungar a amintit că a sugerat în mai multe rânduri ca UE să-și protejeze în comun frontierele, dacă Grecia este incapabilă să facă acest lucru, dar nimeni nu l-a ascultat.

Organizația Internațională pentru Migrație a anunțat că peste 9.000 de refugiați au sosit, zilnic, în Grecia săptămâna trecută - un număr record pentru acest an.

Refugiații nu sunt descurajați nici măcar de faptul că în țările aflate pe ruta balcanică temperaturile au scăzut, în special noaptea.