Liderii lumii s-au reunit, luni, la Paris, pentru a încerca să găsească soluții de a pune capăt tendinței ascendente a temperaturilor. Oamenii de știință avertizează că două grade în plus vor avea efecte devastatoare.

Alți specialiști susțin chiar că o astfel de creștere ar fi deja prea riscantă.

Aproximativ 150 de șefi de stat și de guverne, printre care și președintele american Barack Obama și omologul său chinez Xi Jinping, s-au îndemnat reciproc să diminueze dependența economiei globale față de combustibilii minerali. La rândul său, președintele francez Francois Hollande a afirmat că lumea se află astăzi la „un punct de cotitură” în lupta sa împotriva încălzirii globale.

Cu toții au sosit la summit-ul Organizației Națiunilor Unite pe tema schimbărilor climatice având așteptări ridicate și înarmați cu promisiuni de a acționa, după cum comentează Reuters.

Oamenii de știință consideră că, dacă liderii lumii nu vor reuși să se pună de acord nici de această dată în privința unor măsuri ferme, Pământul se va confrunta cu temperaturi și mai ridicate, ceea ce va conduce la furtuni și mai puternice, perioade mai frecvente de secetă și ridicarea nivelului apelor, pe măsură ce calota glaciară se topește.

Cei prezenți la summit reprezintă țări ce contribuie în proporție de peste 90 la sută la emisiile cu efect de seră. Pentru unii dintre ei, schimbările de climă au devenit o temă presantă și pe plan intern. Capitalele cu cele mai dense populații din lume - Beijing și New Delhi - sunt învăluite în smog, în capitala chineză fiind activată deja alerta „portocalie” de poluare, al doilea cel mai ridicat nivel.

Pe durata următoarelor două săptămâni, participanții la summit vor încerca să ajungă la cel mai puternic pact internațional pe probleme de climă încheiat vreodată. Un număr de 195 de țări sunt reprezentate la Paris pentru a negocia trecere către energia regenerabilă.

De ce ar trebui să ne intereseze summit-ul de la Paris?

Puține reuniuni au potențialul de a afecta fiecare om care trăiește pe această planetă. Cea care se desfășoară la Paris zilele acestea intră în această categorie. Pe măsură ce tot mai multe emisii de cărbune, țiței și gaze naturale ajung în atmosferă, nivelul mărilor crește accelerat, punând în pericol așezările din apropiere.

Uraganele și alte evenimente meteo extreme devin tot mai frecvente și mai severe. Temperaturile în creștere amenință recoltele și rezervele de apă, implicit sistemul global alimentar.

Diminuarea calotei glaciare dictează schimbări de faună acvatică și deschide pentru pescuit și explorare suprafețe de apă pe vremuri înghețate.

Primele propuneri

Principalii lideri s-au întâlnit încă de duminică, cu o zi înaintea debutului summit-ului, pentru a începe să creioneze un acord. Inițial, un număr de 11 țări - Canada, Danemarca, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Statele Unite și Suedia - au propus înființarea unui fond de aproape 250 de milioane de dolari pentru a implementa un sistem pentru reducerea gazelor din stratul de ozon pentru anul viitor.

În schimb, Banca Mondială a anunțat că va lansa un program în valoare de 500 de milioane de dolari. Fondurile ar urma să provină din taxele plătite de statele dezvoltate, iar programul are în vedere recompensarea statelor care își reduc emisiile de gaze prin plata unei taxe pentru fiecare tonă de dioxid de carbon redus.

Precedenta încercare a liderilor lumii de a se pune de acord pe problema schimbărilor climatice a avut loc în 2009 la Copenhaga și s-a finalizat fără nicio concluzie clară.