Aceste instituții nu trebuie să capituleze în fața lui Trump. Ele pot parcurge un drum realist pentru a-i învinge intimidările. O serie de firme de avocatură, dar și alții au început să lupte deja. Făcând acest lucru, ele au oferit începutul unei tactici de rezistență în fața tentativelor sale de a slăbi pârghiile de bază ale democrației americane, respectiv, procesul democratic însuși, libertatea opiniei și sistemul constituțional de verificare și echilibrare.

Pentru oricine e arată sceptic față de această idee și îl consideră pe Trump atotputernic, este bine de recunoscut faptul că mai multe firme de avocaatură au câștigat deja în instanță o serie de hotărâri care blochează ordinele executive ale lui Trump la adresa lor. Mulți analiști din sectorul juridic cred că instanțele superioare vor respinge și ele asemenea ordine, declarându-le ilegale. Merită totodată reamintite și numeroasele înfrângeri în plan juridic din timpul primului mandat al lui Trump. Instanțele, inclusiv Curtea Supremă, i-au respins eforturile menite să deturneze rezultatele alegerilor prezidențiale din 2020, impiedicându-l să lege tipul unui anume cetățean de recensământ (dreptul de paricipare la recensământ în funcție de rasă, culoare sau limbă, n. red.) și blocându-i politica legată de separarea familiilor la frontiera din sudul țării. O mișcare politică de bază a ajutat la contracararea eforturilor sale de a respinge proiectul Obamacare în ciuda faptului că republicanii dețineau majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat.

Da, în cursul celui de-al doilea mandat al său, Trump a adoptat o abordare mai extremistă a puterii sale executive. Și-a adjudecat câteva victorii de început și va mai câștiga și altele. Cu toate astea, el se confruntă cu niște constrângeri reale în privința puterii sale. Într-adevăr, drumul cel mai posibil spre o dictatură americană nu depinde numai de un președinte avid de putere, ci și de capitularea benevolă a unei societăți civile supuse. Asta se datorează greșitei impresii potrivit căreia un președinte ar fi invincibil. Oricine s-a izbit de vreo agresiune suferită în curtea vreunei școli, poate recunoaște acest principiu. Deseori, impresia că ar fi de neînvins devine pentru el cel mai mare atu.

Înțelegem de ce șefii unor instituții importante se arată impacientați. Ca să-l înfrunți pe președintele Statelor Unite este nevoie de curaj. Or, acum e momentul curajului.

Tacticile încep prin a recunoaște că o capitulare este exclusă. Este evident că o serie de firme juridice și corporații, inclusiv Universitatea Columbia, au făcut un alt pariu. Dar exemplul firmelor de avocatură demonstrează care sunt problemele capitulării.

Trump a semnat ordonanțe prin care sunt sancționate niște firme care nu au greșit cu nimic. Nu au făcut decât să angajeze juriști care reprezentau niște democrați, care apărau niște cauze liberale sau care au fost implicați în anchetele legate de Trump. Ei caută să-i împiedice pe avocații acestor firme să intre în instituții federale și să se întâlnească cu oficiali federali – niște prevederi care ar împiedica aceste birouri să reprezinte mulți clienți.

O firmă care a făcut obiectul unei asemenea ordonanțe – Paul, Weiss – a dat înapoi și a promis o serie de concesii, inclusiv 40 de milioane de dolari ca plată benevolă pentru niște cauze pe placul lui Trump. Alte trei birouri – Milbank, Skadden, Apps și Willkie Farr & Gallagher - au acceptat benevol niște acorduri cu Casa Albă, făcând și ele concesii.

Important de constatat este faptul că aceste acorduri nu implică niciun fel de promisiuni din partea Casei Albe. Trump le va putea amenința din nou oricând va dori și va putea pretinde noi concesii. Aceste firme îi sunt virtual supuse lui Trump. Acesta e cazul Universității Columbia, care s-a plecat în fața lui Trump după ce acesta i-a pus în pericol fondurile federale. Universitatea nici nu reușise măcar să recupereze fondul respectiv atunci când a acceptat pretențiile acestuia, alegându-se doar cu promisiunea legată de începerea negocierilor cu administrația.

Probabil că influența lui Trump asupra firmelor de avocatură se arată înspăimântătoare mai ales pentru clienții acestora. Aceste firme chiar au dat de înțeles că sunt dispuse să renunțe la niște clienți căzuți în dizgrația guvernului federal. Aceasta nu este tocmai calitatea pe care cineva ar putea să o pretindă de la un jurist. „Odată ce ai făcut niște concesii, fie doar și o singură dată, e greu să nu le mai faci din nou”, a declarat Christopher Eisgruber, președintele Universității Princeton și profesor de drept, atunci când a discutat despre atacurile la adresa învățământului superior.

Al doilea obiect al tacticilor este clarificarea procesului însuși. Sistemul juridic american dispune de proceduri prin care să răspundă diverselor acuzații ale lui Trump la adresa acestor instituții. Dacă firmele de avocatură se comportă într-un mod necorespunzător, instanțele le pot sancționa. Dacă o universitate încalcă drepturile civile ale studenților – tolerând antisemitismul, de exemplu – atunci Departamentul Justiției poate emite acuzații. Asemenea procese permit fiecărei părți să-și prezinte probele. Ele împiedică abuzul de putere și stabilesc niște reguli de bază, care pot fi urmate și de alte organizații.

Se prea poate ca Trump să câștige unele dosare din cadrul acestui proces, și asta ar fi normal. Este adevărat că o serie de universități au permis amenințările la adresa studenților evrei. Dar soluția potrivită nu este suspendarea aleatorie a unor fonduri de cercetare care nu au nicio legătură cu asta, îngreunând astfel niște progrese în tratamente din sectorul oncologiei, cardiologiei, pediatriei ș.a.m.d. Columbia „a reușit” să adopte o strategie nepotrivită în ambele direcții. Instituția s-a arătat prea lentă în a-și rezolva problemele, după care s-aa prosternat în fața lui Trump. Alte universități vor trebui ca mai întâi să își pună lucrurile în ordine, după care să se pregătească să dea în judecată administrația.

Cele trei firme de avocatură care au deschis procese ca să blocheze ordinele lui Trump – Jenner & Block, Perkins Coie și WilmerHale – oferă un model. Până acum, ele au câștigat în instanță. Și, mai important este faptul că ele au obținut și sprijinul multor conservatori. După cum se arăta și într-un editorial al colegilor noștri de la The Wall Street Journal, campania lui Trump împotriva firmelor de avocatură” încalcă un principiu de temelie al justiției americane”.

Paul Clement, probabil, cel mai de succes avocat republican care a existat vreodată la Curtea Supremă, reprezintă firma WilmerHale și a scris o zdrobitoare scrisoare din partea acesteia. „Principiul de bază al sistemului nostru juridic este de așa natură, încât cineva nu poate fi sancționat doar pentru că este apărător sau acuzator în cadrul unui proces”, a scris Clements, invocând un verdict al Curții Supreme din 1974. El a calificat ordonanțele lui Trump drept „un atac fără precedent la adresa acestei pietre de temelie”. Judecătorul Richard Leon, numit de George W. Bush, a aprobat cererea lui Clement de blocare temporară a ordonanței.

Acest caz ar trebui să le ofere firmelor de avocatură încrederea că, atâta vreme cât vor lupta, ele vor continua să aibă câștig de cauză. În privința multor probleme, Curtea Supremă este extrem de conservatoare și permite o definire mai largă a puterii executive. Dar ea l-a mai înfruntat și înainte pe Trump, iar experții în drept conservatori, care împărtășesc viziunea curții, se arată îngroziți de atacul său la adresa sistemului juridic.

Orice instituție care i se împotrivește lui Trump trebuie să fie pregătită să facă sacrificii. Universitățile vor trebui să cheltuiască mai mult din fondurile lor, așa cum o fac și în timpul unor crize economice. S-ar putea ca partenerii din cadrul firmelor de avocatură să mai piardă din venituri. Dar ei își pot permite asta; în anul 2023, firma Paul, Weiss a câștigat în medie 56,6 milioane dolari. O greșeală făcută de firmele de avocatură mai supuse a fost aceea de a-și imagina că, după ce Trump și-a pus ochii pe ele, ar scăpa nevătămate. Lupta împotriva lui implică niște costuri, iar supunerea are și ea un prețul ei. Deja, unii studenți de la importante facultăți de drept afirmă că nu se vor mai înscrie pentru interviuri la firme precum Skadden. „Nu dorim să ne sacrificăm principiile morale”, a declarat un student de la Universitatea Georgetown.

Și în sfârșit, tacticile pledează pentru solidaritate, mai ales în privința instituțiilor pe care Trump nu le-a vizat (deocamdată). Riposta inițială a multor firme de avocatură la ordonanțele sale a fost opusul solidarității. Se pare că ele au încercat să își fure cleinții și să angajeze avocați de la firmele amenințate. Cele mai mari dintre firme au refuzat totodată să semneze o scrisoare în apărarea domeniului lor. Campania de supunere a firmelor de avocatură va fi astfel învinsă sau s-ar putea extinde.

Ne bucurăm să constatăm că alte firme au acționat. Ba, mai mult, câteva firme – Williams & Connolly, Cooley și Clement & Murphy – reprezintă cei trei luptători care contestă ordinele executive. Șefii corporațiilor ar putea și ei ieși în evidență precizând, chiar și în plan privat, că nu vor renunța la nicio firmă atacată de Trump. Lumea afacerilor ar avea o mare contribuție. În parte, Statele Unite găzduiesc o activitata financiară și corporatistă atât de laborioasă tocmai pentru că investitorii au încredere, considerând că, aici, statul de drept prevalează. Dacă puterea politică va fi cea care supervizează contractele și statul de drept, lumea americană a afacerilor ar avea de suferit.

Fără îndoială, a te ridica împotriva abuzului de putere este un demers dificil. Dar poate da și roade. Oamenii care fac acest lucru își privesc deseori cu mândrie realizările din trecut și, pe bună dreptate, își sărbătoresc victoria după trecerea crizei. Dar, de obicei, crizele nu trec de la sine. Rezolvarea lor necesită curaj și acțiune.

Sursa: Rador Radio România