Se poate mai bine, mai mult. De două săptămâni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, ne reamintesc constant că Europa apără menținerea păcii și stabilității în Strâmtoarea Taiwan și se opune oricărei modificări unilaterale a statu quo-ului pe principiul unei singure Chine.

Totuși, la Taipei, autoritățile se așteaptă la mai mult.Diplomație, economie, securitate: Taiwanul ar dori să impulsioneze cooperarea bilaterală cu cei 27. Atât pentru a se afirma pe scena internațională, cât și pentru a fi mai puțin dependent de Statele Unite.

Dar, văzută de la Taipei, "Uniunea Europeană trimite semnale contradictorii", spune cu regret un înalt diplomat taiwanez. O referire implicită la remarcile recente ale lui Emmanuel Macron: "Nu sunt nici Taiwan, nici Statele Unite ale Americii. Ca un bun stoic, nu pot să mă ocup decât de ceea ce depinde de mine", a spus șeful statului la începutul lunii aprilie, în timpul călătoriei sale în China.

Desigur, există reprezentare - șaisprezece țări europene au un „birou” în Taipei, dar, în absența unor relații diplomatice formale, schimburile rămân cel mai adesea neoficiale sau limitate la înalți oficiali. Oficiul European pentru Economie și Comerț le oferă cadou vizitatorilor centrului o mapă pe care scrie simplu "UE în Taiwan”. "Nu am îndrăznit să scriem «Birou»", recunoaște un diplomat. Suficient de grăitor. 

Relații economice excelente

Șase membri ai guvernului Statelor Unite au vizitat insula în ultimii ani, dar un singur ministru european a făcut deplasarea de la începutul secolului 21: ministra germană a educației, Bettina Stark-Watzinger, de la liberali, în martie, se plâng taiwanezii. Spre deosebire de Washington, țările europene se mulțumesc să trimită delegații parlamentare. "Desigur, Beijingul va protesta la început, dar cu cât aceste vizite devin mai banale, cu atât China va reacționa mai puțin", susține un înalt oficial taiwanez.

Relațiile comerciale bilaterale sunt importante. UE este al patrulea partener economic al insulei, dar și cel mai mare investitor, cu mult înaintea Statelor Unite și a Japoniei. Deși încă nimic nu este oficial, gigantul taiwanez al microprocesoarelor TSMC ar urma să anunțe în curând o investiție majoră în Germania, iar ProLogium, producătorul de baterii pentru vehicule electrice, ar urma să construiască o fabrică în Franța.

Taiwanul ar dori să oficializeze aceste bune relații economice prin semnarea unui tratat de liber schimb sau, în lipsă, a unui acord de investiții, dar UE nu consideră necesar un astfel de demers, considerând că situația actuală nu pune probleme.

Pentru autoritățile taiwaneze, care își expun "frustrarea", această poziție se explică prin faptul că Europa nu vrea să deranjeze Beijingului. "Desigur că un acord reprezintă un act politic, dar nu îi putem învinovăți pe taiwanezi că au o viziune politică asupra relațiilor lor economice”, explică Mathieu Duchâtel, șeful programului Asia la Institutul Montaigne, prezent la Taipei.

"Deschiși la achizițiile de arme"

Și în ceea ce privește securitatea, așteptările sunt mari. Taiwanul își va lansa primul submarin în cursul acestui an. Regatul Unit a furnizat echipamente cheie, pe care țările UE nu le au. Franța, care la sfârșitul secolului trecut a vândut fregate și avioane Mirage 2000 către Taiwan, este acum mai reținută, chiar dacă în 2012, moartea în Franța a unui pilot taiwanez la comanda unui Mirage de la baza Luxeuil (departamentul Haute-Saône) părea să indice că schimburile nu sunt total inexistente.

"Suntem deschiși achiziționării de arme", declară oficiali din Taiwan. "Americanii ni le vând. Deoarece nu revindem Chinei, sancțiunile nu contează”.

"Poarta noastră către apărarea europeană este Franța. Avioanele Mirage vor fi depășite în zece ani. De ce să nu cumpărăm Rafales? Și chiar dacă nu cumpărăm arme și dacă pregătirea soldaților rămâne un subiect sensibil, trebuie măcar să stabilim un mecanism de schimb de intelligence cu Uniunea Europeană în materie de informații și tehnologii. CNES sau Agenția Spațială Europeană ar putea colabora cu noi”, explică Jyh-Shyang Sheu, cercetător la INDSR, un centru de cercetare situat în cadrul Ministerului apărării.

"Știm foarte bine că NATO și UE sunt prea departe de Taiwan pentru a interveni eficient în cazul unei blocade a insulei instituită de către China. Dar ne pot oferi informații și ne pot ajuta împotriva dezinformării cibernetice a Beijingului", a declarat I-Chung Lai, președintele Fundației Prospect, unul dintre cele mai influente think tank-uri strategice ale insulei.

Europenii, chiar dacă rămân precauți, nu sunt complet inactivi. În săptămâna 17-23 aprilie s-au întâlnit la Taipei două delegații: una de parlamentari portughezi și una de deputați francezi, primite de ministrul afacerilor externe. Și, pe 23 aprilie, o delegație de senatori francezi a sosit pe insulă pentru o vizită de șase zile. "Suntem într-un proces de cunoaștere reciprocă”, spune Zsuzsa Anna Ferenczy, profesor-cercetător de la Universitatea Dong Hwa din Taipei.

"Criza Covid a fost un punct de cotitură. Transparența, consecvența și cooperarea internațională a Taiwanului a fost în total contrast cu China, care a folosit constrângeri la adresa Australiei, care a cerut încă de la început mai multă transparență cu privire la originea Covid”, explică Ferenczy.

"De atunci, UE și-a revizuit politica față de Beijing și și-a normalizat cooperarea cu Taiwanul, menținându-se în același timp în limitele politicii „o singură Chină”. Dar Taiwanul, care până acum reprezenta o parte din politica UE privind China, face acum parte din politica indo-pacifică a Uniunii”, notează cercetătoarea.

Autoritățile taiwaneze nu își fac iluzii. "Nu ne așteptăm ca Uniunea Europeană să joace un rol major în regiunea India-Pacific, dar menținerea păcii și a stabilității în strâmtoare și a libertății de navigație sunt în interesul acesteia”, explică diplomații taiwanezi.

Mai presus de toate, ei insistă: "China nu reprezintă o amenințare doar pentru noi. Este o amenințare și pentru Uniunea Europeană”. Incidentul provocat de ambasadorul Chinei la Paris, Lu Shaye, într-un interviu acordat postului LCI, în care a pus la îndoială granițele rezultate în urma căderii Uniunii Sovietice, este cel mai bun exemplu în acest sens.

Sursa: RADOR