Anul 2024 a fost marcat de alegeri cruciale la nivel internațional, precum în Mexic, unde pentru prima dată a fost aleasă la cârmă o femeie, Claudia Sheinbaum Pardo; precum și în Statele Unite, care au avut una dintre cele mai polarizate campanii prezidențiale din istorie, între vicepreședinta Kamala Harris și republicanul Donald Trump, și în Uruguay unde, pe lângă reînnoirea Parlamentului, s-a produs și revenirea stângii cu Frente Amplio, sub comanda lui Yamandú Orsi.

În acest context, scena politică globală se pregătește pentru un nou tur de alegeri în 2025.

Anul acesta, o serie de țări cheie din America și Europa vor organiza alegeri ale căror rezultate ar putea avea repercusiuni asupra relațiilor internaționale. Chile, Bolivia, Ecuador, Honduras, Canada și Belarus sunt câteva dintre națiunile care vor merge la vot pentru a-și defini viitorul politic.

Germania și Belarus: rezultatele vor avea repercusiuni în Uniunea Europeană

Ambele națiuni europene își vor decide soarta socio-politică la urne, în primele două luni ale anului 2025: Belarus în ianuarie și Germania în februarie.

În cazul Belarusului, Alexandr Lukașenko este la putere de mai bine de 30 de ani datorită sprijinului economic, politic și militar al Kremlinului. În timpul apropiatului proces electoral, Lukașenko dorește un al șaptelea mandat, în cadrul unor alegeri controlate de guvernul său totalitar.

Dată fiind acumularea de putere pe care o are președintele, nu există în țară o opoziție autentică care să poată reprezenta o competiție realistă împotriva regimului oficial.

Aliat important al lui Vladimir Putin, Belarusul este cuprins de tensiuni, protestele în masă fiind reprimate violent.

Chiar dacă nemulțumirea publică crește, Alexandr Lukașenko este de așteptat să rămână la putere cu ajutorul unor rezultate puse sub semnul întrebării la nivel național și internațional pentru legitimitatea lor îndoielnică.

Aceste alegeri sunt importante pe continent, deoarece rezultatul, oricare ar fi, ar putea intensifica tensiunile existente ale țării cu Uniunea Europeană; anterior, UE a impus sancțiuni Belarusului din cauza problemelor legate de democrație și migrație.

Între timp, guvernul de coaliție al social-democratului Olaf Scholz s-a confruntat cu o criză politică care a dus la alegeri anticipate programate pentru 23 februarie.

În acest context de criză economică și energetică în cea mai mare economie a Europei, extrema dreaptă și-ar putea extinde puterea politică în alegeri.

În cadrul acestor viitoare alegeri, miliardarul Elon Musk și-a exprimat sprijinul pentru Alternativa pentru Germania (AfD), un partid pe care l-a definit drept „ultima rază de speranță pentru acea țară” care, potrivit spuselor proprietarului Tesla, „este în pragul colapsului cultural și economic."

Ecuador și Bolivia, alegeri polarizate

Pe 9 februarie, Ecuadorul va vota pentru alegerea unui nou președinte. Actualul președinte, Daniel Noboa, se confruntă cu o perioadă de criză politică și economică; în plus, în timpul administrației sale au avut loc evenimente care i-au subminat popularitatea, precum ruperea relațiilor diplomatice cu Mexicul, perioade de întreruperi de curent în diferite părți ale țării și creșterea excesivă a insecurității.

Asemenea situații ar putea permite administrației Correa să revină la putere, condusă de Luisa González, unul dintre cei mai populari candidați la câștigarea acestor alegeri, în care Noboa caută un al doilea mandat.

Dacă niciun candidat nu câștigă în primul tur, pe 13 aprilie va avea loc un nou tur de scrutin pentru a decide liderul, scenariu previzibil având în vedere că González și Noboa sunt la egalitate tehnică, potrivit mai multor sondaje.

La rândul său, Bolivia va merge la vot în august, pe fondul unei polarizări nemaiîntâlnite până acum în țara andină, promovată de fostul președinte Evo Morales, care susține că va fi candidat în 2025 și unic lider al partidului Movimiento al Socialismo (MAS).

Deși Evo Morales este împiedicat prin lege să exercite un nou mandat constituțional, el insistă să se prezinte la vot, întrucât are o bază solidă de mobilizare populară în toată țara, care a organizat blocaje și proteste în favoarea lui.

Trebuie menționat faptul că Evo are un mandat de arestare pe numele lui pentru infracțiuni de trafic și abuz sexual asupra copiilor. Totuși, el insistă că Luis Arce, actualul președinte al Boliviei, exercită o persecuție politică împotriva lui, așa cum a făcut Jeanine Áñez la timpul ei.

Argentina, Chile și Honduras: America Latină la urne

În ultimul trimestru al anului în calendarul electoral vor fi marcate alegeri în America Latină: Argentina își va reînnoi Senatul; Chile și Honduras, pe de altă parte, își vor alege președinții.

În Argentina, 127 de locuri în Camera Deputaților și 24 în Senat vor fi reînnoite. Pentru guvernul lui Javier Milei, aceste alegeri ar putea să fie avantajoase, întrucât dacă va obține mai multe locuri și o majoritate parlamentară, agenda sa politică ar avea undă verde fără opoziție.

Milei i-a atacat de mai multe ori pe „stângiștii care aduc sărăcie” și și-a caracterizat administrația ca făcând reduceri bugetare în sectorul public în beneficiul sectorului privat.

Oponenții precum fostul președinte Cristina Fernández de Kirchner au cerut țării să „își schimbe cursul”, deoarece „indiferența a prins rădăcini adânci în societate”.

Chile, națiunea care va alege un nou președinte și își va reînnoi Congresul prin vot popular, va merge la vot pe 16 noiembrie.

Totuși, dacă nu există o majoritate absolută, pe 14 decembrie va avea loc un al doilea tur pentru a obține rezultate definitive.

Legea chiliană prevede că actualul președinte, Gabriel Boric, nu poate solicita realegerea. Prin urmare, forțele de dreapta încearcă să ajungă la președinție cu posibili candidați precum José Antonio Kast și Evelyn Mathei.

Numele fostei președinte Michelle Bachelet este unul dintre cele mai populare în sondaje pentru a-i succeda lui Boric cu idealuri asemănătoare cu cele ale actualului lider, cu toate acestea, Bachelet și-a exprimat clar lipsa de interes pentru a candida la alegeri: „pentru democrația e bine să fie fețe noi; „nu neapărat fețe tinere, ci fețe noi”, a spus ea la o conferință de presă.

Situația pentru partidul de guvernământ este complicată, deoarece Gabriel Boric are unul dintre cele mai înalte niveluri de dezaprobare din America.

În cele din urmă, pe 30 noiembrie, Honduras va organiza alegeri generale în care, pe lângă votul pentru președinte, vor fi alegeri pentru 128 de provincii, 20 de locuri parlamentare și 298 de primării.

Țara condusă de Xiomara Castro trece printr-o criză de insecuritate și migrație care ar putea afecta rezultatele alegerilor. Deși președinta nu și-a oficializat intențiile de a cere realegerea, există posibilitatea ca ea să participe la următoarele alegeri.

Recent, Castro l-a înfruntat pe republicanul Donald Trump, afirmând că, dacă guvernul SUA va efectua deportări în masă, nu va mai fi niciun motiv să existe baza militară americană din Honduras.

Trudeau, cronica unei demisii anunțate

Pe 20 octombrie, Canada, unul dintre puținele sisteme parlamentare de pe continent, va fi implicată într-o alegere importantă pentru contextul său politic, deoarece marchează sfârșitul unui deceniu cu Justin Trudeau ca prim-ministru.

În ciuda popularității în scădere și a nemulțumirii în rândul parlamentarilor din cadrul propriei alianțe, Trudeau inițial nu și-a dat demisia, ci s-a impus drept candidat al Partidului Liberal la alegerile generale; sondajele prezic că Partidul Conservator de opoziție va câștiga alegerile cu o marjă largă. În plus, în acea zi, canadienii vor vota și membrii Camerei Comunelor, Camera inferioară.

Conservatorul Pierre Poilievre este una dintre cele mai importante figuri din procesul electoral canadian, deoarece a promovat moțiuni de cenzură în cursul anului 2024 și a afirmat că urmărește implementarea unui acord de liber schimb exclusiv între Canada și Statele Unite, cu intenția clară de a exclude Mexicul.

Cu toate acestea, luni, 6 ianuarie, Justin Trudeau a recunoscut, în timpul unei conferințe de presă, la Ottawa, că „nu este persoana potrivită să conducă partidul sau să caute realegerea la alegerile din octombrie”. El a demisionat din funcțiile de lider de partid și de prim-ministru și a atacat viziunea liderului opoziției Poilievre despre țară, care „nu are sens”.

În cele din urmă, presiunea asupra premierului de a demisiona a crescut într-o asemenea măsură, încât continuarea mandatului său a devenit nesustenabilă.

Cu un viitor incert pentru Partidul Liberal, cu sosirea lui Donald Trump la Casa Albă și o creștere notabilă a popularității lui Pierre Poilievre, Trudeau și partidul său sunt în corzi, cu perspectiva unor alegeri favorabile opoziției.

Sursa: Rador Radio România