Amfitrionii și invitații din emisiunile televiziunii ruse de stat au încurajat și au motivat violențele împotriva Ucrainei. Unii chiar au sugerat folosirea armamentului nuclear împotriva unor țări occidentale, notează publicația americană Newswee.

Curtea Penală Internațională (CPI – ICC) a anunțat vineri emiterea unui mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l de crime de război.

Deși șansa ca Putin să ajungă la un proces este foarte mică, unii dintre cei mai vajnici susținători ai săi din Rusia – propagandiștii din presa controlată de stat – ar putea avea acum niște motive de îngrijorare.

Anchetatorii de la Haga au strâns de peste un an probe împotriva lui Putin înainte ca CPI să emită mandatul de arestare, mandat care îl acuză pe liderul rus că ”ar fi comis crime de război, deportând în mod ilegal populația (copii) și strămutând ilegal populația (copiii) din zonele ocupate în Ucraina pe teritoriul Federației Ruse”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peșkov, le-a declarat reporterilor că Federația Rusă nu recunoaște jurisdicția CPI și că, în consecință, mandatul este "nul și neavenit”.

Totuși, s-ar putea ca nu toată lumea din Rusia să considere demersul CPI chiar atât de neavenit.

Julia Davis, o importantă comentatoare de presă care conduce proiectul Russian Media Monitor (Monitorul Presei Ruse), a scris, săptămâna trecută un eseu pentru jurnalul online al Centrului pentru Analiză Politică Europeană (CEPA) despre neliniștea crescândă manifestată printre propagandiștii ruși.

Ea a scris că, deși susținătorii Kremlinului au reacționat cu bucurie în urmă cu peste un an, atunci când Putin și-a lansat războiul, în prezent, "euforia a fost înlocuită de o tot mai mare teamă, deși vorbăria lui Putin menționa deseori posibilitatea tribunalelor pentru crime de război. Dar problema le-a intrat acum în cap”.

Davis le-a dat ca exemplu pe Margarita Simonian, redactora-șefă a portalului de presă RT, gestionat de Kremlin, și pe Olga Skabeeva, amfitrioana unor emisiuni ale televiziunii ruse de stat, amândouă manifestându-și îngrijorarea față de consecințele pe care instanțele de la Haga le-ar putea avea pentru alți ruși, în afară de Putin.

”Propagandiștii Kremlinului au multe motive de îngrijorare ... Presa controlată de stat a jucat un rol major în a face ca masacrul Kremlinului asupra vecinilor din apropiere să fie încurajat, motivat și să pară un lucru normal”, scrie Davis în eseul pentru CEPA.

Un exemplu al unei asemenea emisiuni extremiste promovate de presa rusă controlată de stat a fost o discuție mediată, toamna trecută, de Anton Krasovski, care lucrează și pentru portalul RT. Potrivit lui Davis, într-un interviu din luna octombrie, Krasovski a vorbit despre înecarea copiilor ucraineni și despre incendierea locuințelor, după care a pomenit de viol.

Principalii vorbitori ruși nu s-au limitat doar la a justifica violențele împotriva Ucrainei, dar ei au sugerat și folosirea armamentului nuclear împotriva Statelor Unite și a altor state occidentale pentru sprijinul acordat de ele Ucrainei.

Jason Jay Smart, care a fost consilier în cadrul multor campanii politice din Europa și care acum este corespondent special al publicației Kyiv Post, a declarat pentru Newsweek că personalitățile publice ruse care susțin propaganda Kremlinului par și ele extrem de îngrijorate.

"De când CPI a emis mandatul de arestare pentru Putin, fără îndoială că, acum, la Moscova, s-a stârnit o mare panică. Putin și apropiații lui știu că răul s-a declanșat: lucrurile nu mai pot fi cum erau”, spune Smart. "Cu siguranță că, în curând, vor mai fi emise și alte mandate de arestare, iar ei pot fi arestați oricând se vor urca într-un avion internațional sau dacă regimul lui Putin s-ar prăbuși – un lucru care se poate întâmpla oricând”.

Totuși, Mark N. Katz, profesor la Facultatea de Politică și Guvernare a Universității George Mason, a declarat pentru Newsweek că s-ar putea ca propagandiștii ruși care vorbesc în direct despre tribunalele împotriva cetățenilor ruși să facă un alt gen de propagandă.

"Cred că o bună parte din toată vorbăria din presa rusă, potrivit căreia ar putea fi intentate multe procese împotriva comentatorilor pro-Putin și a altor persoane dacă Moscova pierde războiul, este menită de fapt să le ofere rușilor un motiv ca să continue să-l sprijine și în niciun caz să îi facă să creadă că și ei, și nu doar Putin și acoliții săi, vor plăti scump dacă Rusia pierde războiul”, afirmă Katz.

"Atâta vreme cât rămân în Rusia, este puțin probabil ca propagandiștii pro-Putin să compară în vreun proces pentru crime de război, asta, desigur, dacă nu cumva, Putin cade și este înlocuit de un regim prooccidental”, a mai adăugat el.

"Desigur, așa ceva nu ni se pare probabil, dar această eventualitate i-ar convinge pe unii oameni din Rusia, care se gândesc să fugă în Occident sau să-l înfrunte pe Putin, că ei nu se pot aștepta să fie iertați de Occident – și cum atât mai puțin de Ucraina – pentru sprijinul acordat până acum războiului dus de Putin.

Va fi arestat vreodată Vladimir Putin?

După emiterea mandatului de arestare împotriva lui Vladimir Putin pentru crime de război în Ucraina, ar putea într-adevăr președintele rus să ajungă în banca acuzaților la Haga? Iată câteva variante de răspuns, oferite de publicația franceză Le Point.

Statele membre ale CPI sunt obligate să execute mandate de arestare pentru Vladimir Putin și Maria Lvova-Belova, dacă le vizitează teritoriul. "Este adevărat", a declarat pentru AFP procurorul CPI Karim Khan, întrebat dacă Vladimir Putin ar fi arestat dacă va călători în una dintre cele 123 de țări părți ale Statutului de la Roma, textul fondator al curții. Chiar dacă acesta din urmă nu are propria forță de poliție.

Potrivit președintelui CPI, Piotr Hofmanski, executarea mandatelor "depinde de cooperarea internațională". Matthew Waxman, profesor la Columbia Law School, a spus că a fost un "pas foarte important din partea CPI, dar șansele ca Putin să fie arestat vreodată sunt mici". Fostul lider sudanez Omar al-Bashir a călătorit în mai multe state africane, în ciuda unui mandat de arestare al CPI.

În primul rând, nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI. Instanța are dreptul să-l judece pe Vladimir Putin doar pentru că Kievul i-a acceptat competența în situația actuală. Dar Rusia a respins mandatele de arestare și a spus că nu va coopera. "Rusia, ca și un număr de state, nu recunoaște jurisdicția acestei instanțe. Prin urmare, din punct de vedere al legii, deciziile acestei instanțe sunt nule de drept", a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitri Peșkov.

Moscova a semnat Statutul de la Roma, dar nu l-a ratificat. Apoi și-a retras semnătura la ordinul lui Vladimir Putin în 2016, după deschiderea unei anchete a CPI asupra războiului din 2008 din Georgia. Este puțin probabil ca Vladimir Putin să ajungă în banca acuzaților "cu excepția cazului în care există o schimbare de regim în Rusia", a declarat Cecily Rose, profesor asistent de drept internațional public la Universitatea din Leiden.

Mai mulți lideri politici și militari au fost judecați pentru crime de război, amintește Karim Khan. "Există atât de multe exemple de oameni care au crezut că sunt deasupra legii" și care "au ajuns în instanță", observă el. "Amintiți-vă de Miloșevici sau Charles Taylor sau Karadzici sau Mladici", subliniază el.

În 2012, CPI l-a condamnat pe Charles Taylor, fostul conducător al războiului liberian devenit președinte, pentru crime de război și crime împotriva umanității. Fostul președinte sârb Slobodan Miloșevici a murit în celula sa de la Haga în 2006, în timp ce era judecat pentru genocid de tribunalul pentru fosta Iugoslavie. Fostul lider sârb bosniac Radovan Karadzici a fost în cele din urmă capturat în 2008 și condamnat pentru genocid de către aceeași instanță, iar liderul său militar Ratko Mladici a fost arestat în 2011 și condamnat la închisoare pe viață.

Sursa: RADOR