PARIS

Vestele galbene se liniștesc: Doar 40.000 de oameni au participat la protestele organizate de Vestele Galbene în weekend, într-un semn că mișcarea pierde din elan. Într-un interviu acordat Le Midi Libre, ministrul economiei Bruno Le Maire a promis un plan de susținere a afacerilor afectate de vânzările mai mici și pagubele cauzate de mișcare. Sondajele arată că aproximativ jumătate dintre francezi încă susțin Vestee Galbene, dar din ce în ce mai mulți s-au săturat de protestele acestora.

Economia decelerează: Guvernatorul băncii centrale Villeroy de Galhau crede că încetinirea economiei europene este „semnificativă”. Într-un interviu acordat ziarului spaniol El Pais, de Galhau a spus că Banca Centrală Europeană și-ar putea schimba politica privind dobânzile dacă devine clar că situația nu este temporară. (Aline Robert, EURACTIV.fr) 

BERLIN

Angela Merkel, ignorată: Germania va organiza alegeri regionale în trei landuri după vacanța de vară, iar filialele CDU (parte a PPE) din cele trei regiuni intenționează să o ignore pe Angela Merkel (încă șefa CDU) în campanie, potrivit Der Spiegel. Partidul de extremă dreaptă AfD ar urma să obțină un scor ridicat în toate cele trei landuri, potrivit sondajelor.

800 de războinici ISIS: SUA vrea ca Europa să primească înapoi sute de combatanți ai Statului Islamic, care au fost capturați în Siria, pentru a-i judeca. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne a spus duminică (17 februarie) că este nevoie ca autoritățile europene să primească acces consular la persoanele respective. (Claire Stam, EURACTIV.de) 

VARȘOVIA

Netanyahu îi irită pe polonezi: Premierul israelian Benjamin Netanyahu  a declarat în cadrul unei conferințe privind Orientul Mijlociu organizate la Varșovia că polonezii, împreună cu Germania nazistă, poartă responsabilitatea omorârii evreilor în timpul Holocaustului. În replică, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, și-a anulat vizita în Israel pentru summit-ul Grupului de la Vișegrad programat pentru astăzi. Ministrul de externe Jacek Czaputowicz va reprezenta Polonia la reuniunea V4. În schimb, Israelul a încercat „să dreagă busuiocul”, spunând că Netanyahu se referea la anumiți cetățeni polonezi, nu la națiune în ansamblu.

Alianță Pro-EU împotriva conservatorilor: Două partide s-au alăturat Platformei Civice (PPE) într-o „coaliție europeană” înainte de alegerile pentru Parlamentul European. Socialiștii și Verzii au decis că singura cale de a învinge partidul de guvernământ PiS (grupul Conservatorilor și Reformiștilor) este o alianță cu cel mai mare partid de opoziție. Partidul Popular din Polonia (PPE) și liberalii din Modern (ALDE) ar putea să se alăture alianței în această săptămână. (Karolina Zbytniewska, EURACTIV.pl)

MADRID

Să înceapă lupta: Alegerile anticipate programate pentru data de 28 aprilie vor marca agenda politică în următoarele săptămâni. Blocul de dreapta format de Partidul Popular (PPE), Ciudadanos (ALDE) and Vox, un partid de extremă dreapta care a zguduit mediul politic spaniol, va milita împotriva încercării catalanilor de a obține independența. Socialiștii premierului Pedro Sánchez se vor concentra pe agenda socială în campania electorală, iar soarta liderului socialist va depinde de capacitatea sa de a mobiliza alegătorii de stânga. (Jorge Valero, EURACTIV.com) 

LONDRA

May le transmite conservatorilor: „Istoria ne va judeca pe toți” Premierul britanic Theresa May le-a cerut parlamentarilor conservatori să îi susțină planul pentru Brexit, îndemnându-i pe dizidenți să pună deoparte „preferințele personale”. Într-o scrisoare transmisă celor 317 deputați conservatori, May a spus că ar fi în interesul Marii Britanii „să meargă dincolo de ceea ce ne divizează” și că „istoria ne va judeca pe toți” în ceea ce privește deciziile care vor fi luate în următoarele luni referitor la ieșirea Regatului Unit din UE (Samuel Stolton, EURACTIV.com, corespondență din Londra) 

ROMA

Salvini judecat?: Într-un test crucial pentru coaliția din Italia, Mișcarea Cinci Stele va organiza un vot intern pentru a decide dacă îl protejează pe ministrul de interne Matteo Salvini de o investigație penală după ce a refuzat debarcarea unui vas cu imigranți în august. Camera superioară a Parlamentului italian va decide marți dacă va permite procurorilor să îl ancheteze pe liderul Ligii Nordului (partenerul de coaliție al Cinci Stele), în contextul în care analiștii se așteaptă ca autorizarea investigației să declanșeze o criză guvernamentală.

Prețul laptelui și alegerile: Guvernul italian a ajuns la un acord cu fermierii din Sardinia pe tema scăderii prețurilor la laptele de oaie, după ce ministrul agriculturii Gianmarco Centinaio a promis că îl va fixa la circa 72 de cenți per litru. Înainte de a formaliza acordul, Centinaio se va întâlni marți, la Bruxelles, cu comisarul european Phil Hogan pentru a discuta cum poate fi evitat ca UE să considere înțelegerea un ajutor de stat ilegal. Afacerea este extrem de importantă pentru Liga Nordului, partid al cărui membru este ministrul agriculturii, pentru că la sfârțitul săptămânii au loc alegeri în Sardinia. (Gerardo Fortuna) 

ATENA

Tsipras se orientează spre centru-stânga: Premierul grec Alexis Tsipras a remaniat Guvernul, aducând șase noi miniștri, dintre care doi socialiști. Tsipras transmite astfel două mesaje - o deschidere către zona de centru-stânga și o recompensare a activiștilor de stânga. Partidul lui Tsipras, Syriza, vrea să cucerească spațiul de centru-stânga și să ia din voturile socialiștilor de la KINAL, o alianță care ocupă acest spațiu și care l-a acuzat deja pe premier de înțelegeri „neetice” cu unii din membrii săi. De altfel, și unii membri ai Syriza, un partid cu o orientare mai apropiată de extrema stângă, au reacționat la mișcarea lui Tsipras. (Theodore Karaoulanis, EURACTIV.gr)

BRATISLAVA

Criză constituțională: Parlamentul slovac nu a ales candidații pentru cele nouă poziții de judecător la Curtea Constituțională. Votul este extrem de controversat, din cauza candidaturii fostului premier Robert Fico, care își caută un refugiu drept președinte al Curții, în pofida dubiilor asupra calificării sale profesionale, dar și a calităților morale. Curtea a fost forțată să se adapteze, cu cei patru judecători rămași pentru a evita paralizia legislativă, dar, având în vedere blocajul din Parlament, selectarea judecătorilor va rămâne în sarcina viitorului președinte ce va fi ales în martie. Principalul candidat, vicepreședintele Comisiei Maroš Šefčovič a refuzat să precizeze dacă îl va nominaliza pe Fico. (Zuzana Gabrižová, EURACTIV.sk)

PRAGA

Fără contracandidați: Congresul partidului de guvernământ ANO (ALDE) a ales-o pe Dita Charanzová drept cap al listei pentru alegerile europarlamentare, în timp ce premierul Andrej Babiš a fost confirmat președinte al partidului. Ambele decizii erau așteptate, deoarece ANO este privit drept „partidul unui singur om”, în timp ce Babiš, al doilea cel mai bogat om din Cehia, și-a exprimat în urmă cu câteva săptămâni dorința de a o vedea pe eurodeputata Dita Charanzová drept lideră a listei partidului la alegerile europene.

Impactul Brexit: Potrivit estimărilor ministerului ceh de externe, un Brexit fără acord ar duce la scăderea PIB al Cehiei cu 0,5-1%. Tomáš Petříček, șeful diplomației cehe, și-a exprimat dorința ca data ieșirii Marii Britanii din UE să fie amânată. (Aneta Zachová, EURACTIV.cz) 

BUCUREȘTI

Bugetul primește undă verde: Parlamentul a adoptat în sfârșit bugetul pentru 2019, după o săptămână de dezbateri aprinse. Dar președintele Klaus Iohannis, care poate respinge legea o singură dată, a criticat construcția bugetară. Iohannis a spus că bugetul este bazat pe estimări economice nerealiste și neglijează investițiile. Guvernul estimează o creștere economică de 5,5% pentru 2019, dar majoritatea instituțiilor internaționale estimează un avans al PIB de aproximativ 4%.

Cooperare europeană în domeniul apărării: Pe fondul presiunilor în creștere asupra sistemului internațional multilateral, cetățenii UE sunt tot mai preocupați de securitate, a spus Klaus Iohannis la Conferința pentru Securitate de la Munchen. „Este nevoie de o abordare coezivă și incluzivă din partea Statelor Membre și a instituțiilor europene”, a spus șeful de stat, adăugând că aceasta este și o prioritate a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. „Politica de Securitate și Apărare Comună, cu toate dimensiunile sale, se bazează pe credința comună a statelor membre că a ne trimite oamenii în misiuni sub steagul Uniunii Europene este mai eficient și mai credibil decât să acționăm  în cadrul unei coaliții restrânse”, a mai spus președintele Iohannis. (Bogdan Neagu, EURACTIV.ro)

SOFIA 

Opoziția părăsește Parlamentul: Deputații Partidului Socialist de opoziție au părăsit Parlamentul, pe termen nedeterminat, susținând că nu pot fi organizate alegeri corecte în urma recentelor modificări ale legislației electorale. Socialiștii, care au 79 dintre cele 240 mandate de parlamentari și, potrivit sondajelor, sunt la egalitate cu partidul GERB al premierului Boiko Borisov, spun că amendarea legislației electorale favorizează companiile și oligarhii. (Georgi Gotev, EURACTIV.com)

LJUBLJANA

Interes scăzut pentru alegerile europene: Un recent sondaj de opinie indică o prezență scăzută la urne (30%) la alegerile europene din mai. În 2014, rata de participare a fost de doar 24%. Partidul Democrat (PPE), de centru-dreapta, este creditat cu 18% din intențiile de vot, în timp ce partidul premierului Marjan Šarec (ALDE) ar obține 13% din voturi. Pe locurile următoare se clasează social-democrații, (S&D) cu 12,6% și Partidul Popular Sloven (PPE), cu 10%. (Željko Trkanjec, EURACTIV.hr) 

ZAGREB

Eurodeputați care militează pentru o Croație „suverană”: Božo Petrov, liderul partidului de dreapta Most, spune că viitorii eurodeputați ai mișcării (sondajele arată că va fi unul singur) vor lupta în cadrul Parlamentului European pentru o Croație suverană. „Fără luptă, susținem pe cei care văd Croația drept o provincie a UE, nu un membru al Uniunii cu drepturi egale”. 

BELGRAD

O soluție rapidă: Johannes Hahn a spus că Serbia și Kosovo ar trebui sp profite de moment și să ajungă la un acord cuprinzător cu actuala Comisie Europeană până la expirarea mandatului acesteia, în octombrie, deoarece până la instalarea unui nou executiv se va pierde timp. Comisarul european pentru extindere a spus că dialogul dintre Belgrad și Pristina este esențial pentru perspectiva UE asupra Balcanilor de Vest (Julija Simić, Beta-EURACTIV.rs)

SARAJEVO

Serbia se împotrivește schimbării: Președintele Serbiei Aleksandar Vučić a spus că numele Republicii Srpska (dat jumătății sârbe din Bosnia-Herțegovina) este un rezultat al acordului de pace Dayton/Paris și nu poate fi schimbat. Milorad Dodik, liderul separatist al sârbilor din Bosnia-Herțegovina, a spus recent că, dacă va fi vreodată o inițiativă de schimbare a numelor entităților rezultate în urma acordului de pace, ar opta pentru „Republika Srpska - Serbia de Vest”. (Željko Trkanjec, EURACTIV.hr)

(Editate de Zoran Radosavljevic, Sarantis Michalopoulos și Samuel Stolton - EURACTIV.com; Traducerea și adaptarea - Bogdan Neagu)