Imigrația și infracționalitatea le-au adus voturi Democraților Suedezi, însă politica externă și de apărare nu se vor schimba.

Ar fi cazul să vă mai gândiți o dată înainte de califica avansul electoral al partidului naționalist anti-imigrație Democrații Suedezi un punct periculos de cotitură pentru politica suedeză și europeană. Democrația și statul de drept nu sunt în pericol în Suedia. Nici pașii decisivi făcuți de țară spre integrarea deplină în structurile de securitate transatlantice, comentează Financial Times.

Ce este adevărat e faptul că, la fel ca în alte democrații europene, dreapta radicală suedeză a reușit să influențeze politica partidelor mai moderate de la dreapta astfel încât să-i adopte propriile teme. În Regatul Unit a fost vorba de Brexit; în Franța de islamul militant; iar în Suedia e vorba de imigrație, criminalitatea violentă și identitatea națională.

Democrații Suedezi, partid cu rădăcinile într-o mișcare marginală a supremației albilor și neo-naziștilor de la sfârșitul anilor '90, a fost tratat până recent ca un dihor de celelalte partide, inclusiv Moderații - partidul conservator consacrat. Dar situația s-a schimbat în 2020, când Moderații s-au declarat dispuși să coopereze cu Democrații Suedezi, justificându-și decizia prin aceea că partidul își abandonase treptat extremismul.

La alegerile generale de duminică Democrații Suedezi au obținut cel mai bun rezultat de când au câștigat în premieră locuri în parlament, în 2010. Cu aproximativ 20% din voturi, au ieșit pe locul doi după social-democrații de la guvernare și imediat înaintea Moderaților.

Rămâne încă de văzut dacă la putere va veni o coaliție de dreapta și, în caz că da, dacă Democrații Suedezi vor face parte din ea. Există o reticență considerabilă din partea celorlalte partide de a face un pas atât de delicat. Dar chiar dacă rolul partidului va fi limitat la a oferi sprijin parlamentar unei coaliții minoritare, el tot ar urma să influențeze politica guvernului.

Dar fundamentele politicii externe și de apărare a Suediei nu se vor schimba. Democrații Suedezi susțin intrarea țării în NATO. Liderul partidului, Jimmie Akesson, a condamnat invazia lui Vladimir Putin din Ucraina și a declarat în campania electorală: „Astăzi Rusia este, mai mult sau mai puțin, o dictatură în toată regula”.

Democrații Suedezi au renunțat totodată la vechea lor ostilitate față de apartenența Suediei la UE. Pe lângă acestea, procesele democratice ale Suediei și statul ei de drept rămân puternice. Ceea ce face din Suedia un caz foarte diferit de al Ungariei, afectată de ani de regres democratic sub Viktor Orbán, și de al Poloniei, care își subminează independența justiției.

Se poate argumenta că mai multe motive de îngrijorare provoacă alegerile din Italia de pe 25 septembrie. Coaliția de dreapta care pare că va câștiga alegerile cuprinde Liga de dreapta radicală, care a semnat în 2017 un pact de cooperare cu partidul Rusia Unită al lui Putin și al cărui lider, Matteo Salvini, contestă utilitatea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. Totuși, Giorgia Meloni, șefa partidului de extrema dreaptă Frații Italiei, cotat cu cele mai multe intenții de vot în sondaje, susține poziția occidentală în privința Rusiei.

Mai îngrijorător este însă că coaliția de dreapta ar putea încerca să schimbe condițiile accederii Italiei la fondul UE de redresare post-pandemică. Acesta e unul dintre cele câteva domenii cu privire la care persistă dubii în privința angajamentului coaliției de a continua reformele economice și administrative începute de guvernul de uniune națională al lui Mario Draghi.

În Suedia, principala explicație a ascensiunii dreptei radicale e neputința țării de a face față imigrației la scară largă. Cam 20% din cei 10,5 milioane de locuitori ai Suediei sunt născuți în străinătate, iar în cursul crizei europene a refugiaților din 2014-15 au sosit aproximativ 240.000 de solicitanți de azil.

Democrații Suedezi pun pe seama imigrației amplificarea războaielor dintre bande și înmulțirea omorurilor cu arme de foc într-o societate care care era cândva una dintre cele mai pașnice din Europa. Însă toate partidele suedeze recunosc acum că există o problemă cu criminalitatea și cu integrarea imigranților, adesea relativ săraci.

Magdalena Andersson, premierul social-democrat al Suediei, a declarat: „Segregarea este atât de puternică încât avem în Suedia două societăți paralele”.

Singurul lucru prin care se remarcă Democrații Suedezi în această chestiune e limbajul grosolan și abraziv. În campania electorală Tobias Andersson, purtătorul lor de cuvânt pe probleme de justiție penală, a postat fotografia unui vagon de tren cu următoarele cuvinte adresate imigranților: „Bine ați venit în trenul repatrierii. Aveți doar bilet dus. Următoarea oprire, Kabul!”

Democrații Suedezi se deosebesc de partidele de dreapta insurgente din Finlanda și Norvegia, ale căror tradiții se situează mai degrabă în sfera libertarianismului și a populismului agrar. Sub Akesson, care a preluat șefia partidului în 2005, Democrații Suedezi i-au expulzat pe cei mai extremiști membri ai lor și și-au schimbat sigla dintr-o flacără într-o floare. S-ar putea însă dovedi că nevoie de mai mult de atât pentru a convinge establishment-ul politic că Democrații Suedezi merită o șansă să acceadă la putere.

Sursa: RADOR