Săptămâna trecută, democrația a fost pusă la încercare din Europa până-n Asia. Însă vestea bună e aceea că, în mare, țările care au încredere în popor pentru a decide cine guvernează par să treacă cu bine de furtună. Deznodământul nu e nicidecum unul decisiv ori sigur - și nici n-ar fi avut cum să fie într-o epocă în care regimurile autoritare, dictatoriale și iliberale câștigă teren. A ajuns ceva la ordinea zilei, și de fapt chiar s-a normalizat, ca procedurile electorale democratice să fie subminate, perturbate și contestate din interior, dar și de forțe externe care utilizează mijloace clandestine, hibride. Totodată, noile tulburări survin pe fondul unor indicii de regres ale SUA, țara care întruchipează în cea mai mare măsură drepturile și libertățile democratice.

O filmare cu o tânără din Coreea de Sud apucând țeava armei unui soldat în cursul îmbrâncelilor din fața parlamentului din Seul de săptămâna trecută a fost unul dintre acele momente simbolice care-i dezvăluie întregii lumi eterna bătălie dintre drept și putere. Clipul cu Ahn Gwi-ryeong, o fostă prezentatoare TV care este acum purtătoarea de cuvânt a Partidului Democrat din opoziție, a fost văzut de milioane de oameni.

„Nu ți-e rușine?”, îl întreba ea pe soldat. Multe alte mii de oameni, mulți tineri și unii mai tineri decât ea, au dat dovadă de un curaj similar. Ei au format un lanț uman de protecție în jurul parlamentului în timp ce deputații votau abrogarea scandaloasei și nejustificatei proclamări a legii marțiale de către președintele Yoon Suk Yeol.

Cine spunea că tinerii sunt dezinteresați de politică? E un stereotip vehiculat frecvent de generațiile mai vârstnice din țări precum Regatul Unit. În Coreea de Sud peste 51% din populație are sub 45 de ani, conform recensământului din 2020, și dintre ei provine grosul celor care au început marți să se reverse spontan în stradă din clădiri de birouri și alte locuri de muncă din capitală pentru a opri acel „puci constituțional”, după cum s-a exprimat opoziția. Ei sunt prea tineri pentru a-și putea aminti cum a fost ultima oară când armata a preluat puterea - în 1979, după asasinarea dictatorului militar Park Chung-hee. Coreea de Sud e democrație parlamentară din 1987. Și așa vrea să și rămână.

Electoratul tânăr dedicat democrației și favorizând relații mai strânse cu UE joacă un rol important și în tulburările electorale din România și Georgia, la extrema estică a Europei. Aici unul dintre cele mai mari obstacole cu care se confruntă ei sunt activitățile necurate ale Rusiei, care în tandem cu aliata ei, China, s-a transformat sub Vladimir Putin în principala forță anti-democratică a planetei. Informații noi colectate de serviciile secrete române arată că Moscova a manipulat pe ascuns mii de conturi de utilizatori pentru a-l promova pe Călin Georgescu, un candidat rusofil de dreapta radicală, pe rețele precum TikTok și Telegram.

Mulți alegători au simțit că-i ceva putred după ce Georgescu obținuse o extrem de improbabilă victorie la primul tur al alegerile prezidențiale de luna trecută.

Au urmat contestații în instanță și manifestații furioase de stradă la București. Protestatarii au scandat „Europa!”, „Fără fascism” și au fluturat pancarte cu mesajul „Democrația în pericol”. Presiunea a avut efect. Curtea Constituțională a anulat vineri rezultatul alegerilor, a anulat al doilea tur și i-a dispus guvernului să reia întregul proces de la capăt. Nu există vreo garanție că această măsură decisivă va asigura în cele din urmă un vot liber și corect. Însă românii trebuie să fie felicitați pentru apărarea robustă a democrației. Întreaga poveste aduce aminte destul de mult de Revoluția Portocalie din Ucraina anilor 2004-5, și ea provocată tot de o mascaradă electorală.

Un aer de revoluție se abate și dinspre Georgia, a cărei populație luptă de săptămâni pentru a-și salva democrația. Un guvern care reprimă violent, condus de partidul Visul Georgian aflat sub influența Rusiei, a furat în mod sfruntat alegerile generale din octombrie.

Parlamentul European a constatat că acel scrutin nu fusese nici liber și nici corect, fapt care a determinat Visul Georgian să suspende negocierile de aderare la UE. Democrația Georgiei e sub asediu - și are nevoie de ajutor pentru a supraviețui. În loc să stea să-și frângă mâinile, UE și SUA ar fi trebuit să adopte deja măsuri concrete, să colaboreze cu președinta Salome Zurabișvili, șefa opoziției care cere acum repetarea alegerilor, pentru a se asigura că și această luptă se va finaliza cu o victorie.

Toate aceste tulburări pun într-o foarte necesară perspectivă cazul mult mai mediatizat al instabilității democrației franceze. Deși țara se confruntă cu numeroase probleme, amenințarea iminentă a unei capturări a statului de forțe autoritare alimentate cu ruble nu se regăsește printre ele.

Marine Le Pen, șefa Reuniunii Naționale de extrema dreaptă, a avut un rol decisiv în prăbușirea cabinetului Michel Barnier. Nu încape îndoială că ea și-ar dori mult să-l răstoarne și pe președintele Emmanuel Macron. Însă el deține un mandat democratic care expiră în 2027, și acum se zbate să găsească un alt premier de compromis, poate chiar cu ajutorul socialiștilor - al căror lider, Olivier Faure, pare că intenționează să rupă colaborarea cu forțele de stânga radicală ale alianței Noul Front Popular.

Totuși, problema fundamentală a Franței e de natură structurală, nu electorală. La fel ca Regatul nostru, e o țară bătrână care cheltuie cât nu-și permite. O criză politică? Da. Dar toată vorbăraia despre lovituri de stat și prăbușiri e exagerată. În acest weekend Franța va celebra pe bună dreptate cu fast și pompă redeschiderea Catedralei Notre Dame. Apoi urmează vacanța de Crăciun. Putem estima că democrația ei e în siguranță, deocamdată.

Se poate afirma același lucru și despre SUA? Din păcate, nu. Cu fiecare nouă zi a tranziției de la administrația Biden la cea a succesorului lui similar cu un dictator, Donald Trump, apar noi detalii privind încă vreo măsură scandaloasă împotriva democrației. Multe dintre nominalizările provenite din echipa de lingușitori a lui Trump sunt persoane care nu par a crede în răspundere guvernamentală, transparență ori pur și simplu în onestitate.

Programul lui Trump nu echivalează cu nimic mai prejos de o reconfigurare a guvernului pentru a-i deservi lui propriile interese personale și politice, începând cu epurarea celor percepuți drept adversari și terminând cu eviscerarea Departamentului Justiției și castrarea FBI-ului. Democrația din America, proverbialul far de pe colină, e în pericol. Cina va apuca țeava puștii la Washington DC?

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA