Traducerea articolului din The New York Times a fost furnizată de RADOR

Ultimul semn al acestor tulburări a apărut miercuri seara, cu ocazia unui mesaj de patru minute transmis de un important general rus, demis de la comanda forțelor din Zaporijjie, care a acuzat conducerea militară că, în vremuri atât de grele, dă o grea lovitură forțelor sale din zonă. 

Generalul-maior Ivan Popov a fost comandantul Diviziei 58 din armata Rusiei, el fiind demis din cauză că, potrivit afirmațiilor sale, în cursul unei conversații cu ușile închise, le-ar fi spus unor șefi ai armatei adevărul despre problemele din zonă.

Acesta l-a acuzat pe ministrul Apărării de trădarea trupelor. „Soldații Forțelor Armate ale Ucrainei nu ar fi putut străpunge frontul armatei noastre”, a declarat generalul Popov în mesajul de adio transmis subordonaților săi – înregistrarea fiind transmisă ulterior de un parlamentar rus. „Am fost loviți pe la spate de șeful nostru, care, trădător și cu răutate, ne-a decapitat armata în momentul cel mai dificil și mai tensionat”.

Demiterea generalului a survenit într-o perioadă când asemenea condamnări s-au mai semnalat la nivelul armatei ruse după revolta eșuată din 24 iunie, inițiată de Evgheni V. Prigojin și de Wagner, compania de mercenari a acestuia.

Joi, ziarul "The Wall Street Journal” a relatat că cel puțin 13 ofițeri ruși de rang înalt au fost reținuți pentru interogatorii în zilele care au urmat insurecției, unii fiind ulterior eliberați, iar alții, vreo 15, fiind suspendați din funcție sau concediați.

Nu s-a putut afla imediat dacă actuala concediere a generalului Popov ar avea vreo legătură cu revolta Wagner, dar demiterea unui asemenea general de rang înalt, ale cărui operațiuni păreau să fi fost de succes pe unul dintre cele mai importante fronturi din Ucraina, i-a șocat pe mulți observatori ruși.

„Demiterea lui Popov reprezintă un atac terorist monstruos la moralul armatei”, a scris pe Telegram Roman Saponkov, un blogger pe teme militare, el afirmând că eșecul revoltei Wagner a încurajat conducerea armatei ruse să-și întărească rândurile. Aleksandr Sladkov, corespondent de război la televiziunea rusă de stat, a spus că generalul Popov nu participă la vreo insurecție și ar putea reapărea la conducere, dar pe o altă poziție.

El a avertizat că armata rusă trebuie să-și păstreze în luptă fiecare soldat și fiecare general, pentru că „noi trebuie să facem față unor mari încercări”.

Declarațiile generalului demis au clarificat și mai mult imaginea nemulțumirii pe plan intern față de conducerea generalului Valeri V. Gherasimov, pe care, în luna ianuarie, Kremlinul l-a numit să-l înlocuiască pe generalul Serghei Surovikin și să conducă războiul din Ucraina. Pe atunci, generalul Gherasimov comanda operațiunile din Ucraina, rămânând totodată șef al Statului Major General Rus – cu diverse îndatoriri la nivelul unei armate aflate în război.

Înaintea revoltei sale, Prigojin s-a lansat deseori în tirade publice împotriva generalului Gherasimov, acuzându-l de incompetență. El a spus că acțiunile sale din 24 iunie au avut drept scop înlăturarea generalului și a ministrului apărării, Serghei K. Șoigu, și nicidecum preluarea puterii din mâinile președintelui Vladimir V. Putin.

În discursul său de adio, care a fost înregistrat, generalul Popov a spus că a fost demis după ce a semnalat o serie de probleme apărute la nivelul conducerii armatei ruse, respectiv lipsa unei baterii de contraatac și a unei artilerii de recunoaștere, precum și numărul excesiv de mare de morți și de răniți înregistrați de armata rusă pe câmpul de luptă.

Tensiunile pe tema tulburărilor din armată au devenit palpabile în mesajele de pe Telegram ale politicienilor și comentatorilor ruși. Andrei Turciak, secretar general al Partidului Rusia Unită, de guvernământ, l-a criticat dur pe parlamentarul Andrei Guruliov, un fost general care pe vremuri a comandat el însuși Armata 58 Combinată, pentru că a difuzat în mediile de socializare declarația generalului Popov.

Turciak a spus că declarațiile aveau un caracter privat și l-a acuzat pe Guruliov că „transformă cazul într-un spectacol politic”, după care a adăugat: „Armata a fost și rămâne în afara politicii”. Oleg Țariov, un fost oficial ucrainean pro-rus, pe vremuri considerat de serviciile americane de informații drept o posibilă marionetă pe care Kremlinul ar încerca să o instaleze la Kiev, a ripostat: „Andrei Turciak are dreptate, armata trebuie să se afle în afara politicii. Dar și politica trebuie să se afle în afara armatei”.

După care a adăugat: „Dacă sistemul din sânul armatei ar fi eficient, am vedea că asta s-ar reflecta mai mult în afară”.

Articol de Paul Sonne și Anatoli Kurmanaev - The New York Times, 13 iulie | Traducerea: Alexandru Danga - RADOR