Publicația The Washington Post analizează modul în care FSB a eșuat în acțiunea sa de strângere de informații privind starea de spirit a ucrainenilor. Serviciul de securitate al Rusiei i-a făcut pe liderii ruși să creadă că Ucraina se va preda ușor.

În zilele premergătoare invadării Ucrainei, serviciul de securitate al Rusiei a început să le trimită instrucțiuni criptate informatorilor săi de la Kiev. Trebuie să vă faceți bagajele și să părăsiți capitala, li s-a spus colaboratorilor Kremlinului, dar să lăsați cheile acolo.

Instrucțiunile veneau de la ofițeri superiori ai unei unități a Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), cu un nume banal - Departamentul de Informații Operaționale - dar cu o misiune de rău augur: de a asigura decapitarea guvernului ucrainean și de a superviza instalarea unui regim pro-rus.

Mesajele erau o măsură a încrederii în acel plan temerar. Atât de siguri erau agenții FSB că vor controla, în curând, pârghiile puterii la Kiev, potrivit oficialilor de securitate ucraineni și occidentali, încât și-au petrecut zilele dinaintea războiului aranjând case conspirative sau cazări în apartamentele informatorilor și în alte locații, în vederea afluxului planificat de personal.

”Călătorie bună!” i-a urat un ofițer FSB altuia care era trimis să supervizeze preconizata ocupație, conform convorbirilor interceptate. Nu există niciun indiciu că acesta ar fi ajuns vreodată în capitală, deoarece planurile FSB au dat greș, pe fondul retragerii forțelor ruse, în primele luni ale războiului.

Convorbirile care dezvăluie aceste pregătiri fac parte dintr-o valoroasă serie mai amplă de materiale sensibile obținute de serviciile de securitate ucrainene și de alte servicii și verificate de The Washington Post. Ele oferă o perspectivă aparte asupra activităților FSB – un serviciu extins, care poartă o responsabilitate enormă pentru planul de război rusesc eșuat și pentru orgoliul care l-a propulsat.

O agenție al cărei domeniu include securitatea internă în Rusia, precum și spionajul în fostele state sovietice, FSB a petrecut zeci de ani spionând Ucraina, încercând să-i coopteze instituțiile, mituind oficiali și încercând să împiedice orice percepută derivă spre Occident. Niciun alt aspect al misiunii de informații a FSB în afara Rusiei nu a fost mai important decât acela de a pătrunde în toate segmentele societății ucrainene.

Și totuși, agenția nu a reușit să dărâme guvernul Ucrainei, nici să instige la o aparentă manifestare pro-rusă sau să curme menținerea președintelui Volodimir Zelenski la putere. Analiștii săi fie nu au înțeles cu câtă forță avea să răspundă Ucraina, au spus oficialii ucraineni și cei occidentali, fie au înțeles, dar nu au putut sau nu au vrut să îi transmită președintelui rus Vladimir Putin evaluări atât de grave.

Umilințele suferite de armata Rusiei au acoperit, în mare măsură, eșecurile FSB și ale altor agenții de informații. Dar, în anumite privințe, au spus oficialii, acestea au fost și mai greu de înțeles și mai încărcate de semnificație, stând la baza aproape a fiecărei decizii de război a Kremlinului.

”Rușii s-au înșelat amarnic”, a spus un înalt oficial american cu acces regulat la informații clasificate despre Rusia și despre serviciile sale de securitate. ”Au pus bazele unui întreg efort de război pentru a atinge obiective strategice care erau peste posibilitățile lor”, a spus oficialul. ”Greșeala Rusiei a fost cu adevărat fundamentală și strategică”.

Serviciile de securitate ale Ucrainei au un interes în discreditarea agențiilor de spionaj ale Rusiei, dar detaliile cheie din mesajele de interes au fost coroborate de oficiali din guvernele occidentale.

Dosarele arată că unitatea FSB responsabilă pentru Ucraina a crescut în dimensiuni în lunile premergătoare războiului și conta pe sprijinul unei rețele vaste de agenți plătiți din aparatul de securitate al Ucrainei. Unii s-au conformat și au sabotat apărarea Ucrainei, au spus oficialii, în timp ce alții par să-și fi însușit plățile făcute de FSB, dar au refuzat să execute ordinele Kremlinului atunci când au început luptele.

Există date care se adaugă la misterul greșelilor de calcul ale rușilor. Sondaje ample efectuate pentru FSB arată că segmente mari ale populației Ucrainei erau pregătite să reziste invaziei ruse și că orice așteptare că forțele ruse vor fi întâmpinate ca eliberatoare era nefondată. Chiar și așa, au spus oficialii, FSB a continuat să alimenteze evaluările optimiste ale Kremlinului, potrivit cărora populația din Ucraina ar fi salutat entuziast sosirea armatei Rusiei și instalarea unei guvernări favorabile Moscovei.

”Au existat o mulțime de iluzii în GRU și în armată, dar totul a început cu FSB”, a spus un înalt oficial de securitate occidental, folosind abrevierea GRU pentru principala agenție de informații militare a Rusiei. ”Senzația că vor fi împrăștiate flori în calea lor – acesta a fost un exercițiu al FSB”. El și alți oficiali de securitate din Ucraina, Statele Unite și Europa au vorbit, sub condiția anonimatului, despre informații sensibile.

Luând de bune aceste presupuneri eronate, au spus oficialii, FSB a susținut un plan de război bazat pe ideea că un atac fulger asupra Kievului va răsturna guvernul în câteva zile. Zelenski ar fi urmat să fie mort, capturat sau în exil, creând un vid politic pe care să-l umple agenții FSB.

În schimb, agenții FSB care au ajuns, la un moment dat, la periferia Kievului, au fost nevoiți să se retragă alături de forțele ruse, au declarat oficialii ucraineni de securitate. În loc să prezideze formarea unui nou guvern la Kiev, au spus oficialii, FSB se confruntă acum cu întrebări dificile, la Moscova, cu privire la ceea ce a realizat istoria sa îndelungată de operațiuni împotriva Ucrainei - și la sumele mari care au finanțat aceste operațiuni.

FSB nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Planurile FSB și eforturile agențiilor de securitate ale Ucrainei de a zădărnici aceste planuri - cu sprijinul CIA, MI6 al Marii Britanii și al altor servicii de informații occidentale - fac parte dintr-un război secret derulat în paralel cu campania militară a Rusiei. Este un conflict care a fost în desfășurare cu mult înainte de invazia din 24 februarie, iar liniile sale de luptă sunt estompate de istoriile încurcate și suprapuse ale serviciilor rusești și ale celor ucrainene, care au început ca descendente ale KGB-ului din era sovietică.

La șase luni de la începutul războiului, niciuna dintre părți nu pare să aibă un avantaj clar.

Agențiile de securitate din Ucraina au obținut victorii notabile. La început, o organizație neguvernamentală ucraineană a publicat ceea ce a descris ca fiind o listă de agenți FSB legați de efortul de război, postând identitățile și numerele de pașapoarte a zeci de presupuși spioni, într-o mișcare menită să perturbe planurile agenției și să-i tulbure personalul. O persoană conectată la această ONG, care se numește Myrotvorets sau Pacificatorul, a spus că datele au fost obținute de serviciile de securitate din Ucraina. Persoana a vorbit sub condiția anonimatului, invocând amenințări la adresa siguranței sale.

În același timp, principalul serviciu de securitate internă al Ucrainei, SBU, s-a străduit să scape de cârtițele și sabotorii ruși. Mai mulți ofițeri superiori au fost arestați și catalogați ca trădători de către Zelenski, care a luat măsura extraordinară, în iulie, de a-l înlătura din funcție pe directorul SBU, Ivan Bakanov – un prieten din copilărie. Nu se presupune că Putin ar fi luat măsuri similare împotriva vreunuia dintre șefii săi de spionaj, în ciuda amplorii judecăților lor greșite.

”Dacă serviciile voastre de securitate acordă o prioritate atât de mare înțelegerii Ucrainei, iar planul vostru militar se bazează pe această înțelegere, cum ar fi putut să greșească atât de mult?” a întrebat William B. Taylor Jr., care a servit de două ori ca ambasador al SUA în Ucraina, inclusiv în calitate de interimar în 2019. ”Cum ar fi putut presupune că ucrainenii nu vor lupta, că președintele Zelenski nu va rezista cu atât de mult curaj? Lipsa de comunicare trebuie să fie undeva între FSB și eșalonul superior”.

II

Printre cei care plănuiau să sosească la Kiev, la sfârșitul lunii februarie, s-a numărat Igor Kovalenko, identificat de Ucraina drept un ofițer superior al FSB, care fusese de ani de zile principalul responsabil pentru unii dintre cei mai importanți politicieni ucraineni și oficiali guvernamentali aflați în secret pe statul de plată al Kremlinului, inclusiv membri ai partidului de opoziție co-prezidat de Viktor Medvedciuk, un prieten apropiat al lui Putin.

Un dialog pe care Kovalenko l-a avut cu un subaltern al FSB, pe 18 februarie, sugerează că urmărea un apartament din cartierul Obolon din Kiev, cu vedere la râul Nipru.

Mesajele interceptate arată că Kovalenko a cerut adresa apartamentului și datele de contact ale unui informator FSB care l-a ocupat. Autoritățile ucrainene au spus că acesta a fost ulterior reținut și interogat.

Subalternul lui Kovalenko a trimis adresa, numerele de telefon și codurile folosite pentru a lua legătura cu informatorul, care a servit în guvernul lui Zelenski, au spus oficialii ucraineni.

Oficialii au refuzat să-l numească pe informator, dar au spus că acesta a recunoscut că a primit instrucțiuni de la FSB, cu câteva zile înainte de invazie, să-și împacheteze lucrurile, să lase cheile și să plece din capitală, pentru a-și asigura siguranța personală, în faza inițială a războiului.

Alți informatori reținuți de autoritățile ucrainene au furnizat relatări similare, a spus unul dintre oficiali. ”Li s-a spus: „Când te vei întoarce, totul va fi diferit”.

Detalii publicate de Peacemaker și confirmate de oficialii ucraineni de securitate îl descriu pe Kovalenko ca fiind un veteran de 47 de ani al serviciului de spionaj, care în ultimii ani a fost responsabil de gestionarea legăturilor clandestine ale agenției cu parlamentul și cu principalul partid pro-rus al Ucrainei.

Kovalenko nu a răspuns solicitărilor de comentarii.

Autoritățile ucrainene cred că Kovalenko s-ar fi aflat la doar câțiva kilometri de capitală în martie, însoțind forțele ruse, care erau atunci în afara orașului. Însă echipa FSB desemnată să execute operațiuni la Kiev a trebuit să renunțe la acel plan când forțele ruse și-au început retragerea, au spus oficialii.

Apartamentul din cartierul Obolon a fost pus sub supraveghere de către SBU după ce adresa a apărut în interceptări, au spus oficialii. Nici Kovalenko, nici vreun alt ofițer FSB nu s-a prezentat vreodată să predea cheile. 

III

Kovalenko este ofițer superior într-o unitate a FSB – Direcția a IX-a a Departamentului de Informații Operaționale – al cărei scop principal a fost, de ani de zile, să asigure subjugarea Ucrainei de către Moscova.

Departamentul este supravegheat de un ofițer superior FSB, Serghei Beseda, care și-a început cariera în KGB la sfârșitul anilor 1970, potrivit oficialilor ucraineni, și a fost repartizat în posturi din străinătate, inclusiv în Cuba, înainte de a se întoarce la Moscova, pentru a conduce operațiunile în Ucraina, Georgia și alte foste republici sovietice.

După ce au izbucnit proteste la Kiev, la sfârșitul anului 2013, împotriva guvernului pro-rus al lui Viktor Ianukovici, Beseda a apărut în capitala Ucrainei, îndemnându-l pe Ianukovici să folosească forța letală pentru a înăbuși o revoltă care avea să fie cunoscută sub numele de Revoluția Maidanului, au spus oficialii ucraineni. Când protestatarii au învins, Ianukovici a fugit în Rusia, cu un grup de consilieri seniori, suspectați că au lucrat cu filiala lui Beseda în anii care au urmat, pentru a readuce la putere un guvern pro-rus.

Acest proiect părea să capete o nouă importanță în cei doi ani care au precedat invazia din februarie.

În 2019, FSB a început o extindere majoră a unității sale din Ucraina, un grup care a crescut de la 30 de ofițeri, la 160 vara trecută, potrivit oficialilor ucraineni, care au citat convorbiri interceptate și alte informații.

Pentru a atrage recruți din alte filiale, FSB a oferit bonusuri și locuințe gratuite în clădirile adiacente academiei de formare a FSB de pe Miciurinski Prospekt din Moscova, au spus oficialii. Ofițerilor sosiți li s-au atribuit teritorii în Ucraina și au fost însărcinați să elaboreze liste de colaboratori cu care să lucreze, precum și de adversari de neutralizat.

La început, creșterea a fost văzută ca încă un efort vizând ”refacerea influenței Rusiei în Ucraina”, a declarat un oficial de securitate de la Kiev, implicat în urmărirea operațiunilor FSB. Dar, retrospectiv, ar fi putut fi un semnal timpuriu că Rusia își schimba atenția, a spus oficialul, de la modelarea evenimentelor din Ucraina, la un plan pentru ”capturarea acesteia”.

Pe măsură ce mobilizarea militară a Rusiei s-a accelerat anul trecut, serviciile de securitate ale Ucrainei au fost inundate cu informații suplimentare de la serviciile de spionaj occidentale, au spus oficialii.

Pe 12 ianuarie, directorul CIA William J. Burns a sosit la Kiev, cu un dosar detaliat despre planurile Rusiei și cu o echipă de oficiali americani însoțitori, care au încercat să-l convingă pe Zelenski și cercul său interior că războiul este iminent.

Cu toate acestea, când echipa CIA a plecat, șefii de spionaj ai Ucrainei s-au întâlnit cu Zelenski, pentru a susține un briefing care a fost mult mai echivoc. ”Am transmis toate informațiile pe care americanii le-au împărtășit, fără nicio modificare”, a spus un participant. Dar, în același timp, a spus oficialul, ”informațiile noastre spuneau că rușii nu plănuiesc un război” la o scară atât de mare, iar acelei judecăți i s-a acordat o egală importanță pe lângă avertismentele CIA.

Ultimele săptămâni dinaintea invaziei au fost punctate de o serie de rapoarte contradictorii ale informațiilor și de semnale confuze din partea oficialilor europeni.

La zece zile după vizita lui Burns, guvernul britanic a declarat că deține ”informații care indică faptul că guvernul rus caută să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce analizează dacă să invadeze și să ocupe Ucraina”.

Dosarul britanic a identificat un fost membru pro-rus al parlamentului ucrainean, Yevhen Muraiev, ”ca fiind un potențial candidat”, o afirmație pe care Muraiev a respins-o drept ”ridicolă și amuzantă”, într-un răspuns pentru Associated Press. Declarația britanică a enumerat, de asemenea, foști membri ai cabinetului lui Ianukovici, susținând că aceștia aveau legături cu serviciile ruse de informații și că ofițerii cu care erau în contact erau ”implicați în planificarea unui atac asupra Ucrainei”.

Aproximativ în același timp, agențiile de securitate ale Ucrainei au adunat indicii că agenții FSB erau în comunicare directă cu forțele aeriene ale Rusiei, au spus oficialii. O astfel de interacțiune directă între FSB și unitățile militare era atât de neobișnuită, au spus oficialii, încât a fost privită ca un semn îngrijorător de planificare operațională comună.

Acea îngrijorare pare să fi fost justificată. Forțele aeriene ale Rusiei au jucat un rol esențial în capturarea unui aeroport din Hostomel, la periferia Kievului, în primele ore ale invaziei. A fost un nod cheie pentru atacul anticipat asupra capitalei, iar ofițeri ai FSB au fost observați acolo înainte ca forțele ruse să fi fost alungate de pe pista de aterizare, au spus oficialii.

Cu toate acestea, alte informații întârziate au ajuns să pună la îndoială ideea că Rusia ar fi fost pregătită, ca să nu mai vorbim de planificare, pentru o luptă la scară largă.

La mijlocul lunii februarie, serviciul de informații externe al Ucrainei, SZRU, a trimis agenți în Rusia pentru a efectua operațiuni de supraveghere asupra unităților militare. O echipă a descoperit o potemkiniadă, o locație de fațadă, cu armament greu rusesc, au spus oficialii, cu zeci de tancuri staționate, însoțite de un mic detaliu de securitate. Niciun operator de tancuri sau echipaje de întreținere nu se aflau nicăieri în apropiere.

În altă parte, spionii Ucrainei au dat peste o scenă de haos disciplinar: linii de vehicule rusești blocate, însoțite de trupe care au făcut schimb de combustibil și alte provizii pentru alcool. ”Mulți dintre ei erau beți”, a spus un oficial ucrainean care a analizat rapoartele despre ceea ce au văzut spionii ucraineni.

Scenele au alimentat îndoieli în rândul consilierilor de securitate ai lui Zelenski, unii dintre ei neputând să creadă că zilele țării lor ar putea fi numărate. Chiar și acum, cu câteva luni mai târziu, multora le vine greu să creadă că Rusia și-a continuat planurile fiind atât de prost pregătită.

Oficialii europeni au rămas, de asemenea, sceptici. La Kiev, pe 8 februarie, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că a primit o asigurare personală din partea lui Putin că Rusia nu va escalada situația. Șeful spionajului german, Bruno Kahl, a declarat, cu câteva zile înainte, că decizia lui Putin de a ataca ”nu fusese încă luată”. (Kahl se afla la Kiev în ziua în care a început invazia și a trebuit să fie evacuat cu o mașină în Polonia.)

În cele din urmă, mulți oficiali ucraineni de securitate au crezut că, în mare parte, consolidarea militară a Rusiei a fost o stratagemă psihologică, dar că Moscova putea folosi lovituri cu rachete și incursiuni ale unităților aeriene și trupelor sale de elită Spetsnaz pentru a răsturna un guvern care considera că se clatină. La acea vreme, popularitatea lui Zelenski scăzuse la aproximativ 26%, deoarece Ucraina se confrunta cu o criză energetică și o presiune asupra monedei sale, pe care oficialii le atribuiau sabotajului rusesc.

”Nu ne-am imaginat... o invazie clasică în stilul celui de-al Doilea Război Mondial, cu tancuri, artilerie și infanterie”, a spus un înalt oficial de securitate ucrainean. Ucraina s-a înșelat în privința intențiilor Rusiei, a spus el, dar poate că nici Moscova nu și-a imaginat un război terestru major.

”Se așteptau ca cineva să le deschidă poarta”, a spus oficialul. ”Nu se așteptau la nicio rezistență.

”Într-un interviu din această lună pentru The (Washington) Post, Zelenski a spus că, cu mult înainte de invazie, Rusia a purtat ”un război hibrid împotriva statului nostru. A fost un atac în domeniul energetic, o lovitură politică”.

”Au vrut o schimbare a puterii din interiorul țării”, a spus el. ”Am avut senzația că [rușii] au vrut să ne pregătească pentru o capitulare ușoară”.

IV 

Serviciul SBU al Ucrainei – ca și omologul său rus – este un descendent direct al KGB. Ocupă fostul sediu al KGB din Kiev, este organizat în jurul aceleiași structuri birocratice ca și predecesorul său sovietic și angajează un număr nedezvăluit de ofițeri care s-au antrenat la academia KGB din Moscova sau la succesorul său FSB, după destrămarea sovietică.

Istoriile încurcate ale agențiilor aduc conflictului o imagine cu multe fațete.

Actualii și foștii oficiali de securitate ucraineni au spus că teama față de loialitatea chiar și a personalului superior este o sursă de anxietate constantă. Un oficial a spus că și-a luat telefonul, în cea de-a doua zi de război, pentru a-și suna subordonații, pentru a le transmite ordine. Dar a ezitat în timp ce forma numerele, a spus el, temându-se că apelurile sale vor rămâne fără răspuns sau vor dezvălui că locotenenții superiori și-au oferit sprijinul rușilor.

A rămas uluit, a spus el, când cei pe care i-a sunat nu numai că au răspuns, dar au urmat ordinele cu o rară precizie și determinare, înainte de conflict.

”Este un paradox al statului ucrainean”, a spus oficialul. ”Se credea, inclusiv ucrainenii credeau, că există un nivel ridicat de corupție, ineficiență și infiltrare a agenților ruși în structurile guvernamentale ucrainene”. Dar, după 24 februarie, a spus el, ”nu numai că au lucrat, ci au lucrat mai eficient ca oricând”.

El și alții au atribuit o mare parte din această rezistență exemplului dat de Zelenski, cu decizia sa de a rămâne în capitală. Capacitatea lui de a face acest lucru s-a datorat în parte existenței unui complex masiv de buncăre sub cartierul guvernamental al Kievului, care a fost proiectat de ingineri sovietici și construit pentru a se putea supraviețui în urma unui conflict nuclear.

Un consilier principal a descris cum a fost dus să-l întâlnească pe Zelenski, în primele săptămâni de război, și a coborât într-un labirint de tuneluri și posturi de comandă. ”Încă nu vă pot spune unde este exact [baza de operațiuni a lui Zelenski]”, a spus el, deoarece complexul este un astfel de labirint.

Potrivit foștilor oficiali americani, Ucraina a făcut încercări repetate de a-și curăța rândurile de activele rusești, la un moment dat a înrolat și un ofițer CIA pentru a servi drept consilier intern pentru eliminarea infiltraților FSB. Dar cu aproximativ 27.000 de angajați – ceea ce face ca SBU să fie de cel puțin cinci ori mai mare decât MI5, echivalentul său britanic – agenția s-a străduit să depășească problema.

”Există trădare? Ce pot să spun?" a spus Zelenski. ”Cu toată dragostea mea pentru Ucraina, nu suntem fără păcat”. Numărul celor care nu sunt loiali țării lor ”a scăzut de-a lungul anilor”, a spus el. Totuși, când a început războiul, ”au fost oameni care lucrau pentru ruși, pentru bani, și unii din interior care au urât întotdeauna Ucraina și au așteptat o revenire a Uniunii Sovietice”.

Mai mulți ofițeri superiori ai SBU au fost acuzați de trădare. Printre aceștia se numără și fostul șef al direcției agenției din Herson, în sudul Ucrainei, care a fost acuzat că le-a ordonat subordonaților să-și abandoneze posturile, în timp ce forțele ruse inundau regiunea.

Luna trecută, autoritățile ucrainene au arestat un alt ofițer al SBU, Oleg Kulinici, care fusese instalat în rândurile superioare ale serviciului de Bakanov, directorul SBU, prieten din copilărie al lui Zelenski. Acuzațiile împotriva lui Kulinici subliniază caracterul omniprezent al infiltrărilor rusești. Acuzațiile aduse de autoritățile ucrainene îl descriu ca făcând parte dintr-o celulă de agenți în așteptare, operată de Vladimir Sivkovici, un fost adjunct al șefului consiliului de securitate al Ucrainei, care a fost sancționat de Departamentul Trezoreriei SUA în ianuarie, pentru că a lucrat ”cu o rețea de agenți de informații ruși, la derularea de operațiuni de influență.

”Cu doi ani înainte de război, Sivkovici ”i-a stabilit lui Kulinich” sarcina de a începe să fure dosare interne secrete ale SBU, care puteau fi ”de interes operațional” pentru „serviciile speciale ale Federației Ruse”, potrivit documentului de acuzare.

Împreună, conform documentului, au conspirat pentru a ajuta la promovarea unui alt presupus spion rus pentru a prelua controlul departamentului de contrainformații al SBU. Acest individ, Andrii Naumov, a fost arestat în Serbia, în iunie, având asupra sa bani în numerar și pietre prețioase în valoare de peste 700.000 de dolari, potrivit informațiilor publicate de autoritățile sârbe.

În noaptea anterioară invaziei ruse, Kulinici a blocat ”în mod deliberat” difuzarea informațiilor, avertizând că forțele ruse din Crimeea erau la câteva ore de la lansarea unui atac, potrivit rechizitoriului ucrainean.

Decizia lui Zelenski de a-l înlătura pe Bakanov din funcția de director al SBU, după arestarea lui Kulinici, a fost determinată de exasperarea generată de eșecul acestuia de a ”curăța” agenția de simpatizanții Rusiei, a declarat Andrii Smirnov, adjunct al biroului prezidențial al Ucrainei.

”La șase luni de la începutul războiului”, a spus el, ”continuăm să descoperim o mulțime de astfel de oameni”.

Bakanov nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Kulinici, Sivkovici și Naumov nu au putut fi contactați pentru comentarii și nimeni nu pare să fi făcut vreo declarație publică cu privire la acuzațiile împotriva lor.

În general, Ucraina a reținut peste 800 de persoane suspectate că ar ajuta Rusia prin misiuni de recunoaștere sau sabotaj, potrivit Ministerului de interne al Ucrainei. Autoritățile au luat măsuri și împotriva ”agenților de influență” suspectați din guvern, parlament și politică.

Dintre aceștia, principalul este Medvedciuk, președintele partidului de opoziție care are legături atât de strânse cu Putin, încât liderul rus este nașul mezinei acestuia. Oficialii ucraineni l-au descris pe Medvedciuk, în vârstă de 68 de ani, ca pe un operator politic priceput, care a avut el însuși ambiții de înalte funcții și probabil că ar fi servit ca maestru-păpușar pentru orice regim instalat de Kremlin.Guvernul lui Zelenski l-a acuzat pe Medvedciuk de trădare, în mai 2021, și l-a plasat în arest la domiciliu. Medvedchuk a negat orice faptă greșită și a spus că va lupta pentru a-și dovedi nevinovăția. Apoi a fugit, în primele zile ale războiului, dar a fost prins din nou în aprilie, și acum așteaptă procesul.

Avocata lui Medvedciuk, Tetiana Jukovska, a refuzat să comenteze luna aceasta, spunând că nu poate face acest lucru până când o instanță ucraineană nu se pronunță în cazul de trădare instrumentat împotriva clientului ei.

”Când au început, pe 24 februarie, sarcina era de a ocupa Kievul”, a spus un oficial de securitate ucrainean. ”Se așteptau că asta va antrena un efect de domino” care se va răspândi în toată țara. ”Ar fi preluat mai întâi puterea centrală și apoi și-ar fi consolidat prezența în regiuni.

”Ca parte a acestui plan, au spus oficialii ucraineni, FSB a pregătit cel puțin două guverne pro-ruse în așteptare - nu doar unul, așa cum avertizase guvernul britanic. Oficialii ucraineni au spus că nu este clar de ce Rusia a mobilizat două grupuri, deși unii au speculat că Putin ar fi vrut pur și simplu să existe opțiuni.

Un grup, poziționat în Belarus, era axat pe Ianukovici. Pe 7 martie, un avion care i-a aparținut fostului președinte ucrainean a aterizat la Minsk, sosirea sa fiind tratată ca un indiciu că Rusia putea încerca să reintegreze un politician pe care oficialii de la Kremlin îl luau în considerare, chiar și după înlăturarea sa din 2014, drept lider ”legitim” al țării.

Ianukovici i-a transmis apoi o scrisoare deschisă lui Zelenski, difuzată de o agenție de presă de stat rusă, în care îi spunea președintelui ucrainean că este de datoria lui să ”oprească vărsarea de sânge și să ajungă la un acord de pace, cu orice preț”. În săptămâna următoare, șeful de securitate al lui Ianukovici a vorbit de trei ori cu un ofițer superior din unitatea FSB din Ucraina, potrivit datelor interceptate de serviciile de informații ucrainene.

Ianukovici nu a răspuns solicitărilor de comentarii. Fostul său prim-ministru, Nikolai Azarov, a declarat într-un interviu telefonic pentru The Post că orice sugestie că Moscova ar fi încercat să proiecteze revenirea la putere a lui Ianukovici este o ”mare prostie”.

Un al doilea grup, care includea foști membri ai guvernului Ianukovici, s-a reunit în sud-estul Ucrainei, când teritoriul de acolo a căzut în mâinile forțelor ruse. Printre aceștia s-a numărat și Oleg Țariov, un fost membru de frunte al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, care și-a anunțat prezența în Ucraina pe o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, spunând că ”Kievul va fi liber de fasciști”.

Într-un interviu telefonic pentru The Post, luna trecută, Țariov a spus că s-a mutat chiar în zonele din jurul Kievului, în primele săptămâni ale războiului, călătorind cu ”prieteni” pe care a refuzat să-i identifice. El nu a răspuns dacă a făcut parte dintr-un complot de preluare a puterii, spunând doar că, atunci când se afla în afara Kievului, ”nu am avut niciun acord cu nimeni privind un nou guvern”. 

Aproape fiecare serviciu de informații cu o miză în război a făcut judecăți greșite semnificative.

Agențiile de spionaj americane au fost prevăzătoare cu privire la intențiile lui Putin, dar au subestimat capacitatea Ucrainei de a rezista atacului – o eroare care a contribuit la ezitarea inițială a Statelor Unite de a trimite arme grele și sofisticate.

Serviciile Ucrainei par să fi interpretat prea multe semne că forțele ruse nu erau pregătite pentru o luptă pe scară largă, respingând avertismentele occidentale cu privire la o invazie care a ajuns la câțiva kilometri de capitală.

Greșelile serviciilor de informații ale Rusiei în Ucraina par mai sistemice, activitatea lor fiind marcată de surse nesigure, metode de descurajare de a furniza adevăruri dure Kremlinului și o părtinire specifică, ce se potrivea cu atitudinea disprețuitoare a lui Putin față de țară.

FSB a alimentat această dinamică, au spus oficialii, cu evaluări aranjate pentru a mulțumi Kremlinul și cu surse care aveau propriile motive - politice și financiare - pentru a încuraja o înlăturare a guvernului de la Kiev de către Rusia.

Rapoartele confidențiale ale unui think tank cu legături strânse cu FSB, Institutul Țărilor CSI de la Moscova, au determinat Moscova să-și reafirme controlul asupra vecinei sale. Un raport de la începutul anului 2021, obținut de The Post, spunea că acest lucru este singura modalitate de a ”scăpa Rusia de eterna amenințare... reprezentată de statul-marionetă gata să execute orice ordin al forțelor inamice ale Occidentului”.

Directorul institutului, Konstantin Zatulin, a susținut într-un interviu telefonic că s-a opus utilizării forței militare împotriva Ucrainei și a dat vina pe ”așteptările supraevaluate” ale Kremlinului cu privire la ceea ce ar putea realiza invazia, pe seama exagerărilor aliaților din țară ai Kremlinului.

Cel mai important dintre ei a fost Medvedciuk, care a servit ca șef al personalului prezidențial, la începutul anilor 2000, înainte de a strânge o avere din afaceri și de a deveni co-lider al principalului partid pro-rus al Ucrainei.

Spre deosebire de alte figuri ucrainene, Medvedciuk a fost în contact direct cu Putin, potrivit oficialilor care au citat convorbiri monitorizate. A lui a fost vocea cea mai proeminentă dintr-un cor de aliați ai Kremlinului care a asigurat Moscova că Zelenski este slab, că guvernul său se va prăbuși și că forțele ruse vor fi întâmpinate entuziast de poporul ucrainean, au spus oficialii.

În ultimii ani, Medvedciuk a părut să-și folosească imperiul de afaceri pentru a pune bazele unei mișcări rusești împotriva Kievului. Posturile sale de televiziune l-au atacat în mod obișnuit pe Zelenski și au difuzat propagandă pro-rusă, inclusiv afirmații neadevărate că Statele Unite ar fi avut laboratoare în țară pentru a ajuta Ucraina să dezvolte arme biologice. Companiile sale, care includeau o participație într-o rafinărie de petrol din sudul Rusiei, au servit drept canal pentru bani care au ajuns către forțele pro-ruse și au susținut comploturi de destabilizare a guvernului de la Kiev, au spus oficialii.

Pe măsură ce activitățile sale au devenit mai nesăbuite, Statele Unite și Ucraina au acționat împotriva rețelei sale.

Departamentul de Trezorerie al SUA, care anterior îl sancționase pe Medvedciuk, a urmărit locotenenții cheie ai partidului în ianuarie, acuzându-i de colaborare cu serviciile secrete ruse, în eforturile de ”preluare a guvernului ucrainean și de control asupra infrastructurii esențiale a Ucrainei, cu o forță de ocupație”.

Unul dintre acei asociați sancționați, Oleh Voloșin, a negat că el sau Medvedciuk ar fi avut vreo cunoștință prealabilă specifică despre planul de invazie al Rusiei sau că ar încerca să răstoarne administrația Zelenski. Într-un interviu telefonic pentru The Post luna trecută, Voloșin a dat vina pentru război pe Zelenski, spunând că represiunea lui Medvedciuk și a susținătorilor săi a forțat Moscova să-și apere aliații.

”Alegerea a fost întotdeauna de a deveni neutră în mod voluntar sau să fie făcută neutră prin forță”, a spus el. ”Nu spun că asta e bine sau rău. Este doar realitatea”.

Aproape imediat, războiul nu a reușit să se ridice la nivelul prognozelor lui Medvedciuk. Și rețeaua sa politică, mai degrabă decât cea a lui Zelenski, a fost cea care a eșuat în cele din urmă, până la o duzină de înalți oficiali de partid părăsind țara.

Respingerea ulterioară de către Moscova a lui Medvedciuk a fost unul dintre puținele semne vizibile ale revoltei lui Putin.

După ce Medvedciuk a fost recapturat, la mijlocul lunii aprilie, autoritățile ucrainene au propus trimiterea lui la Moscova, ca parte a unui schimb de prizonieri. Dar oficialii au spus că Kremlinul nu și-a arătat interesul pentru vreun acord care să-l elibereze pe oligarh.

Deseori fotografiat înainte de război purtând costume perfect croite, la întâlnirile cu liderul rus, imaginile recente difuzate de Ucraina îl arată pe Medvedciuk îmbrăcat în zeghe și având cătușe.

Pentru Kremlin, ”el este un trădător, pentru că a luat toți banii și nu a oferit niciun rezultat”, a spus Kostiantin Batozski, fost consilier al unui guvernator din Donețk, înainte ca regiunea să fie preluată de separatiștii pro-ruși.

Medvedciuk ”este o carte deja jucată; nu-l vor mai folosi niciodată”, a spus Batozski. ”Nu vrea să meargă acum în Rusia, pentru că i se va pune cea mai neplăcută întrebare din lume: Ce e cu banii? Unde s-au dus?" 

VI 

Unul dintre aspectele cele mai surprinzătoare ale greșelii de calcul a Rusiei este că FSB a primit informații care sugerau că războiul cu Ucraina nu va fi o victorie zdrobitoare.

Sondajele recente efectuate de o organizație cu legături strânse cu FSB au arătat că Putin era profund nepopular în Ucraina și că ideea că forțele ruse vor fi binevenite este o ficțiune, potrivit unor copii obținute de informațiile ucrainene.

Un sondaj din aprilie 2021 al firmei Research & Branding a constatat că 84% dintre ucraineni ar considera orice înaintare în continuare a forțelor ruse ca pe o ”ocupație”, doar 2% considerând un astfel de scenariu ca pe o ”eliberare”.

Un al doilea sondaj, efectuat la sfârșitul lunii ianuarie, cu doar câteva săptămâni înainte de război, i-a întrebat pe ucraineni despre scenariile de invazie în detaliu, potrivit unui document de 26 de pagini verificat de The Post. A fost comandat de și prezentat lui Sivkovici, fostul consilier al lui Ianukovici, care este acuzat că ar conduce agenți în așteptare, au spus oficialii ucraineni.

E posibil un ”mare război” între țări? era o întrebare a sondajului. Sunt oamenii ”îngrijorați pentru ei înșiși și pentru cei dragi” de consolidarea forțelor ruse? E armata Ucrainei capabilă să evite o invazie?

Cea mai importantă întrebare apare spre sfârșitul sondajului: ”Sunteți gata să apărați Ucraina în cazul unei astfel de necesități?” În general, 48 la sută au răspuns afirmativ.

Oficialii ucraineni au spus că numărul ar fi trebuit interpretat ca un semn de determinare, arătând că milioane de cetățeni sunt gata să ia armele în mâini împotriva Rusiei. FSB, totuși, poate să fi tras o concluzie diferită din aceleași date, considerând că doar o minoritate de ucraineni s-a angajat să-și apere țara.

Nu este clar dacă rezultatele acestor sondaje au fost transmise cu exactitate Kremlinului.

Când a fost contactat prin telefon, Eduard Zolotuhin, directorul Research & Branding, a cerut The Post să trimită întrebări scrise, apoi nu a răspuns. 

VII 

Consecințele pentru FSB au fost greu de stabilit, pe fondul blocajului informațional impus presei ruse de către Putin.

Rapoartele timpurii conform cărora Beseda, responsabil pentru direcția vizând Ucraina a FSB, a fost retrogradat sau chiar întemnițat, sunt privite cu scepticism de către oficialii americani și alți oficiali de informații, care spun că nu au văzut informații care să sugereze că vreunul dintre șefii de spionaj ai Rusiei s-a confruntat cu astfel de consecințe.

”Avem motive destul de întemeiate să credem că el este încă în funcție”, a spus un înalt oficial american despre Beseda. Nici nu există vreun indiciu că șeful FSB, Alexander Bortnikov, ar fi fost tras la răspundere pentru eșecurile agenției sale. Un politician rus de rang înalt, cu legături strânse cu Kremlinul și cu FSB, a mai spus într-un interviu că Beseda continuă să-și îndeplinească atribuțiile.

Alte rapoarte au indicat că Putin a tras pe tușă FSB din cauza eșecurilor sale și a dat o mai mare responsabilitate în privința Ucrainei serviciului GRU, legat de armată. Oficialii ucraineni spun contrariul. ”Nu împărtășesc această părere”, a spus un oficial. FSB ”nu a gestionat sarcina care i-a fost încredințată. Dar ei continuă să lucreze. Nu cu același entuziasm, dar continuă”.

Oficialii ucraineni au citat informații recente care indică faptul că FSB - ca și armata rusă - s-a regrupat, concentrându-și atenția către teritoriile din sud și est, care au fost distruse de artileria rusă.

”Putem vedea cum se desfășoară acum în Mariupol, Melitopol, Herson” și în alte orașe care au căzut în mâinile forțelor ruse, a declarat un oficial al serviciilor secrete ucrainene. Oficialii FSB intervin pentru a implementa o versiune a planului pe care agenția l-a avut inițial pentru Kiev.

”Scopul este controlul politic, controlul economic, controlul asupra grupurilor criminale – toate sferele de activitate de pe teritoriul confiscat”, a spus oficialul de informații. ”Scopul final este de a instala o putere pro-rusă”.

Herson, primul oraș important care a căzut în mâna armatei ruse, oferă acum o imagine înfricoșătoare despre cum ar fi fost viața dacă Rusia ar fi ocupat capitala Ucrainei.

Primarul orașului, Ihor Kolihaiev, a fost arestat în iunie, după ce a refuzat în mod repetat să coopereze cu ocupanții ruși, iar locul unde se află nu este cunoscut, a spus un consilier al primarului. El a fost înlocuit de Oleksandr Kobeț, un fost ofițer KGB care lucrase și el cândva pentru SBU.

Fostul consilier al primarului, Galina Liașevskaia, a spus că de soarta a cel puțin 300 de locuitori nu s-a spus nimic atunci când Kolihaiev a fost demis din funcția sa în aprilie. Estimările mai recente sunt cel puțin duble.

Mulți alții au fost arestați, a spus ea, iar aproximativ jumătate din populația de 300.000 de locuitori a orașului a fugit. Într-un raport recent, Human Rights Watch a documentat zeci de cazuri de tortură în rândul locuitorilor din Herson.

”FSB nu are uniformă, așa că nu știi niciodată cine stă lângă tine”, a spus Liașevskaia. ”Este un paradis pentru FSB aici. … Pot forța pe oricine să facă ce vor ei”.

Oficialii ucraineni au spus că FSB este implicat în planificarea unui referendum care ar oferi un pretext pentru integrarea orașului și a regiunii învecinate în Rusia. Dar Ucraina a început să organizeze forțe pentru o contraofensivă majoră pentru recâștigarea Hersonului. 

VIII 

Fără a se întrevedea sfârșitul războiului, oficialii FSB au început să opereze prin rotații de câte trei luni, potrivit oficialilor de securitate ucraineni.

Kovalenko, agentul FSB care a întrebat de un apartament de pe malul râului, în Kiev, s-a retras în Rusia, cu un deget rupt și aparent neliniștit în legătură cu infiltrările ucrainene în Direcția sa, potrivit oficialilor de securitate ucraineni. În convorbirile sale cu rudele monitorizate de serviciile de informații ucrainene, el a vorbit despre schimbarea telefoanelor, schimbarea adreselor la Moscova și chiar vânzarea vehiculelor familiei. Apoi, la sfârșitul lunii mai, a dezvăluit că a fost trimis înapoi în Ucraina, pentru o altă misiune.

O rudă a reacționat la aceste informații cu o înjurătură în rusă.

Oficialii ucraineni au spus că nu au putut identifica locația actuală a lui Kovalenko.

Sursa: RADOR