În 1992, stând la coadă la o secție de vot din Manhattan pentru a alege între Bill Clinton și George H.W. Bush, am auzit pe cineva spunându-i altcuiva: „Va trebui să ne ținem de nas și să votăm”, rememorează Andy Kessler în The Wall Street Journal.

Din perspectiva mea, scrutinul de marți reprezintă o alegere chiar mai rea: o alegere imposibilă între ciocan și nicovală, între fanfaronadă și purgatoriul progresist, între instabilitate politică și declin economic. Alegeți-vă fiecare otrava. Le-am putea numi Alegerile-Cucută.

Un amic mi-a spus: „Nu cred că pot să mai rabd încă patru ani de clipuri cu Donald Trump la emisiunea «Today», cu vocea aceea plângăcioasă măcelărind limba engleză, lamentându-se despre ce cred oamenii despre el”. Dificil de contrazis. Dar, pe de altă parte, eu nu cred că mai pot îndura încă patru ani de văicăreli teatrale, cum a fost de pildă discursul lui Kamala Harris despre „trecutul rușinos” de la Congresul Național al Indienilor Americani cu ocazia Zilei lui Columb din 2021: „Acei exploratori au deschis calea unui val de devastare pentru popoarele tribale - comițând violență, furând pământ și răspândind boli”. Cât de înălțător!

Sub o președinție Trump așteptați-vă numai la vorbăraie despre sine, batjocură și misoginism. Sub o președinție Harris așteptați-vă la țicneală climatică, dogmă woke și poliția pronumelor. Nu-mi place nici unul dintre scenarii.

Trump spune că dacă va câștiga vor avea loc deportări în masă. Și ați face bine să-l credeți. Se vor construi centre de detenție, care vor fi imediat comparate de presă cu lagărele naziste. Frumos nu va fi. Mai adăugați și taxe vamale și un dolar mai slab într-un efort prost conceput de a ajuta producția americană. Prețurile vor crește.

Harris spune că va da de pomană sub formă de deduceri fiscale, subvenții pentru locuințe și mărirea salariului minim. Și ați face bine s-o credeți. Prețurile vor crește. Iar prin 2026 am putea vedea redenumirea magazinelor de tip „orice la 1 dolar” în „orice la 5 dolari”. Bursa ar putea leșina văzând deficitele federale și mai mari.

Avem de ales între trufie și servitute, între împăunare și superficialitate. Conform lui Trump, dictatorii își vor coborî genunchiul în țărână în fața mărețului și puternicului Donald.

Războaiele se vor sfârși. China se va înspăimânta. Îndoielnic. Sub Harris așteptați-vă la o Kamala Cameleon schimbându-și culoarea în funcție de context și declarând orice va fi fiind la modă în ziua respectivă. Piruetele ei pe tema fracking-ului, asistenței publice de sănătate și armelor de foc îl fac pe John Kerry să pară neclintit ca stânca Gibraltarului.

O președintă Harris va reduce probabil cheltuielile militare și va continua să-i dea nas Iranului. Marea mea îngrijorare privește etalarea slăbiciunii - pierderea respectului pe plan internațional, tot așa cum sub veghea lui John F. Kennedy subminat de Golful Porcilor [tentativă eșuată de invazie a Cubei - n.trad.] a fost construit Zidul Berlinului. Mă tem și de un președinte Trump dându-se bine pe lângă Vladimir Putin și bătând în retragere în Ucraina.

Sub o președintă Harris, la fel ca sub președintele Biden, la conducerea țării se vor afla niște persoane misterioase - elita decadentă - care vor deschide granițele și-i vor face cadouri Iranului. Cel puțin vina pentru eșecul politicii industriale a lui Biden îi poate fi atribuită consilierului de securitate națională, Jake Sullivan, căruia suspectez că i-ar da ascultare și o președintă Harris. Pe de altă parte, în cazul lui Trump ai impresia că deciziile îi sunt influențate deseori de ultima persoană cu care s-a întâmplat să discute. Ah, da, și Elon Musk ar putea fi însărcinat cu „eficiența guvernamentală”. Abia aștept să văd sarcasmul cu care-i vor judeca prestația utilizatorii de X.

Analfabetismul economic e bipartit. Harris declară că va „susține prima interdicție federală din istorie împotriva umflării prețurilor la alimente și bunuri de larg consum”. Plafonarea prețurilor duce la rafturi goale - îi puteți întreba pe sovietici. Trump propune cu privire la datoria națională a SUA: „Poate că vom plăti cele 35 de trilioane de dolari în cripto-monede. O să scriu pe un petic de hârtie «35 de trilioane de dolari în cripto; nu mai avem nici o datorie». Asta-mi place”. Unul mai prost ca altul.

Alegeți voi: emfază sau snobism? Obsesia oprimării sau obstinație? Din fericire două mișcări progresiste (diversitate, echitate și includere, respectiv ecologie, societate și guvernare) au intrat deja în declin, dându-i târcoale gurii de scurgere. Oare le-ar revigora o administrație Harris? Va vedea ea pretutindeni numai rasism și masculinitate toxică? Va dota cu tampoane băile băieților? Le va permite bărbaților să concureze în calitate de femei la Jocurile Olimpice? Nu că dreapta nu poate fi și ea teatrală: Kid Rock, amicul lui Trump, a împușcat navete de bere Bud Light cu o mitralieră Heckler & Koch MP5 de producție germană (păi cum rămâne cu „cumpărați produse americane”?) după ce departamentul de marketing al Budweiser deja se împușcase singur în butoi (angajând un transsexual să-i facă reclamă respectivei beri, de unde un boicot național - n.trad.).

Un lucru e sigur: din toată această poveste cea care iese șifonată e presa. Cei de la emisiunea „60 Minutes” de la CBS au fost prinși că au editat un interviu cu Harris în favoarea ei. X a luat-o razna cu postările despre „mâncatul de pisici”, până când JD Vance a admis că erau povești inventate.

Ambii candidați au greșit. Trump a acceptat în iunie o dezbatere cu Biden, ceea ce le-a lăsat democraților suficient timp pentru a-l substitui pe Biden, în urma prestației lui catastrofale, cu cineva care chiar putea avea o șansă să câștige. Harris l-a ales ca partener pe guvernatorul din Minnesota, Tim Walz, în locul lui Josh Shapiro, guvernatorul din Pennsylvania, astfel că voturile cruciale din colegiul electoral ale acestui stat sunt scoase acum la bătaie. Cârcoteala va începe imediat ce va fi proclamat un învingător - să sperăm că mai devreme de Anul Nou. Pe de altă parte, avem mecanisme de control și echilibru. Așa că poftiți, țineți-vă de nas, alegeți-vă otrava - republica noastră va supraviețui oricum. Și să votați din vreme, dar, vă rog, numai un buletin de om (mai ales în Chicago).

Sursa: Rador Radio România