Declarația a fost făcută duminică de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, împotriva reporterului RaiNews 24, Ilario Piagnerelli, care a intervievat săptămâna trecută un luptător ucrainean, potrivit euronews.com.

Bărbatul, după cum a subliniat Zaharova, purta o pălărie cu semnul diviziei SS Leibstandarte Adolf Hitler: "Presă italiană amintește din ce în ce mai mult de Volkischer Beobachter (Observatorul Poporului, ziarul oficial al Partidului Nazist). Așteptăm reacția oficială a Romei", a scris Zaharova pe Telegram.

De la Moscova, purtătoarea de cuvânt a revenit luni pe subiect cu o altă postare, în care a glumit în mod sarcastic pe seama faptului că Piagnerelli a șters interviul cu pricina de pe rețelele de socializare. "Italianul, iubitor de neonaziști ucraineni, s-a enervat. De ce?", este scurtul comentariu, care însoțește screenshot-ul unei postări pe X a unui profil anonim, în care citim despre eliminarea interviului.

Răspunsul lui Piagnerelli nu a întârziat să apară și, pe profilul său, declară că regretă că "i-a dat cuvântul, chiar și pentru câteva secunde, unui soldat ucrainean care, abia după transmiterea pe post a reportajului, am observat că purta un patch cu un simbol nazist".

În postarea distribuită pe rețelele de socializare este evident că jurnalistul a părăsit Ucraina pentru a se întoarce în Italia, decizie urmată celei luate de conducerea RAI pentru Stefania Battistini și Simone Traini de la TG1, după ce au intrat pe teritoriul Rusiei din Ucraina fără nicio autorizație. Pe 14 august, jurnalista TG1 Stefania Battistini și cameramanul Simone Traini au trecut granița dintre Ucraina și Rusia, pentru a documenta incursiunea ucraineană în regiunea rusă Kursk, care începuse cu zece zile mai devreme. Au fost primii reporteri internaționali care au făcut acest lucru, urmați de alte instituții internaționale de presă. După reportajul exclusiv din orașul rusesc Sudja cucerit de ucraineni, însă, serviciile ruse FSB au deschis o anchetă împotriva jurnalistului și a operatorului. Acuzația este că "au trecut ilegal granița de stat a Federației Ruse și au filmat un videoclip pe teritoriul localității Sudja, din regiunea Kursk".

Concret, după cum a raportat canalul rus "Baza", ar fi vorba despre o acuzație "potrivit articolului 322 din Codul Penal al Federației Ruse privind trecerea ilegală a frontierei de stat". Contestația Kremlinului împotriva jurnaliștilor este că aceștia au intrat "ilegal" pe teritoriul rus, pentru a acoperi ceea ce Moscova definește drept "atac terorist" al militanților ucraineni.

În timp ce jurnalista RAI, Stefania Battistini, a amintit de art. 79 din Convenția de la Geneva conform căreia "jurnaliștii din zonele de război trebuie să fie tratați ca civili și protejați ca atare, cu condiția să nu ia parte la ostilități", Moscova l-a convocat pe ambasadorul Italiei, Cecilia Piccioni, pentru a protesta împotriva a ceea ce definește o intrare "ilegală" a celor doi jurnaliști.

Potrivit Ministerului de Interne rus, echipa jurnalistică italiană și-a folosit prezența pe teritoriul rus pentru a oferi voalat sprijin propagandistic pentru crimele regimului de la Kiev. "Faptele săvârșite de cetățenii italieni intră sub incidența Codului Penal rus. Autoritățile ruse competente iau toate măsurile necesare pentru a constata împrejurările în care a avut loc săvârșirea infracțiunii comise de personalul RAI, pentru evaluarea juridică a acestora și adoptarea măsurilor corespunzătoare", scrie într-un comunicat transmis de minister.

Pe lângă acțiunile legale împotriva jurnaliștilor, este posibil ca Moscova să folosească acest episod pentru a riposta și a face presiuni asupra Italiei, o susținătoare a Kievului încă din 2022, dar una dintre puținele țări NATO care s-a opus folosirii armelor Alianței împotriva Federației Ruse.

Nu doar Rusia pune presiune asupra jurnaliștilor în conflictul în curs. De cealaltă parte a graniței, în 2019, corespondentul RAI la Moscova, Marc Innaro, și operatorul său rus, Oleg Shatskov, au primit ordin de a se întoarce pe aeroportul din Kiev, unde intenționau să acopere alegerile prezidențiale ucrainene din martie 2019.

Motivul oficial ar fi fost acela de a nu fi știut "să explice scopul șederii în Ucraina", în conformitate cu "punctul 4, alin. 8" din legea de reglementare a frontierelor. Deși echipa RAI primise deja confirmarea acreditării de la Comisia Electorală Centrală a Ucrainei, precum și un acord cu biroul de presă al Președinției pentru un interviu cu președintele Petro Poroșenko, jurnalistul și operatorul au fost trimiși înapoi. După ce au aterizat la Kiev de la Minsk, Innaro și Shatskov au fost opriți de polițiștii de frontieră și, după "o discuție" cu un agent sub acoperire al serviciilor de securitate ucrainene, s-au îmbarcat în miezul nopții, după o așteptare de aproape cinci ore, în primul zbor disponibil către Minsk.

Cei doi se aflaseră în Crimeea, peninsula anexată ilegal Rusiei în 2014, fără a cere autorizație de la Ucraina și fără a tranzita teritoriul său. Morala: niciun reportaj și o ștampilă care interzicea intrarea în Ucraina timp de trei ani.

Câțiva ani mai târziu, în februarie 2023, în aceleași zile în care se împlinea un an de la invazia rusă în Ucraina, trei jurnaliști italieni, Andrea Sceresini, Alfredo Bosco și Salvatore Garzillo, au fost împiedicați de autoritățile ucrainene să documenteze conflictul din țară. Au fost revocate autorizațiile de presă primilor doi de la Kiev, iar al treilea a fost oprit la granița cu Polonia și a revenit imediat în Italia. Se pare că cei trei au fost trecuți pe o listă de "persoane indezirabile" de serviciile secrete ucrainene, sub acuzația de a fi susținători ai rușilor. Reporterii au călătorit și în Rusia, amănunt care ar fi determinat autoritățile de la Kiev să le revoce permisele de a lucra în țară ca jurnaliști.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA