Joia trecută, președintele Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care a impus sancțiuni Curții Penale Internaționale, afirmând că această instanță „s-ar fi implicat în acțiuni ilegale și nefondate la adresa Americii și a Israelului - un aliat apropiat al său”.

Potrivit acestui ordin, CPI ar fi „stabilit jurisdicții și ar fi deschis anchete preliminare la adresa personalului din Statele Unite și a anumitor aliați ai acestuia”. CPI este totodată acuzată de abuz de putere, întrucât, în luna noiembrie, a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și pe numele lui Yoav Gallant, un fost ministru al apărării care a coordonat o bună parte a războiului din Gaza.

CPI este singura instanță internațională care dispune de capacitatea de a putea pune sub acuzare niște persoane pentru genocid, crime împotriva umanității, acte de agresiune și crime de război. Într-o declarație de vineri, CPI a condamnat ordinul lui Trump, afirmând că acesta este menit să îi afecteze „activitatea juridică independentă și imparțială”.

„Curtea se declară cu fermitate alături de angații săi și se angajează să facă dreptate și să dea speranțe milioanelor de victime nevinovate ale atrocităților semnalate în lume”, subliniază declarația. Documentul cere „tuturor națiunilor lumii să rămână unite în sprijinul dreptății și al drepturilor fundamentale ale omului”.

Anul trecut, instanța a emis mandate de arestare pe numele unor importanți oficiali israelieni, ea având „motive întemeiate” să creadă că ei se fac vinovați de diverse delicte, apelând, de exemplu, la înfometare ca armă de război sau ordonând „crime, persecuții sau alte acțiuni inumane”.

În parte, tocmai asemenea acțiuni l-au făcut pe Trump să impună sancțiuni.

„Niciuna dintre țări nu a recunoscut vreodată jurisdicția CPI, iar ambele sunt democrații puternice, cu armate care respectă cu strictețe legile războiului”, subliniază ordinul executiv al lui Trump. „Recentele acțiuni ale CPI împotiva Israelului și a Statelor Unite stabilesc un precedent periculos, punând direct în pericol actualul și fostul personal al Statelor Unite, inclusiv membri activi ai Forțelor Armate, expunându-i în fața unor hărțuiri, abuzuri și posibile arestări”.

Sancțiunile ar putea implica interzicerea intrării în SUA a unor oficiali, agenți și angajați ai CPI sau a unor membri din familiile acestora, precum și rechiziționarea unor proprietăți și active. Ordinul vizeză o serie de indivizi, angajați direct sau sprijinind material eforturile CPI de „a face investigații sau de a aresta, reține sau pune sub acuzare” persoane care în Statele Unite sunt declarate drept „protejate” – asta incluzând cetățeni americani, actuali sau foști oficiali ai armatei SUA și foști oficiali ai guvernului american, dar și cetățeni străini din țări aliate, precum Israelul, care nu recunosc jurisdicția CPI.

Mandatele de arestare pot stigmatiza o serie de importanți lideri ai țării. Odată emise, respectivii oficiali riscă să fie arestați în țările semnatare. Totuși, au fost ocazii în care statele membre au ignorat asemenea prevederi și, potrivit ordinului emis de Trump, el se așteaptă ca aliații americanilor să se opună oricăror „acțiuni ale CPI împotriva Statelor Unite, a Israelului sau a oricărui alt aliat al SUA care nu s-a supus jurisdicției CPI”.

Acuzațiile CPI la adresa Israelului au stârnit și nemulțumirea unor congresmeni și funcționari ai Administrației Biden, care au acuzat instanța că își depășește atribuțiile. Statele Unite și Israelul nu sunt semnatare ale statutului aflat la baza acestei instanțe.

Săptămâna trecută, eforturile unor senatori republicani de a impune instanței niște sancțiuni în urma mandatelor sale de arestare, emise pe numele unor oficiali israelieni, au eșuat.

Canada, Marea Britanie, Australia, Japonia, Coreea de Sud și alți aliați importanți ai SUA se numără printre cele 125 de state care recunosc această instanță. Rusia, China, Iranul și Coreea de Nord nu sunt țări semnatare și se opun activității acestei instanțe.

Vineri dimineața, într-un mesaj postat pe portalul X, Caspar Veldkamp, ministrul de externe al Olandei, țara unde instanța își are sediul, a declarat că regretă ordinul lui Trump și a calificat activitatea acestei instanțe drept „esențială în lupta împotriva actelor care sfidează legea”.

„Țara noastră are o mare reputație și deține mari responsabilități ca gazdă a unor importante instituții juridice”, a spus el.

Vestea sancțiunilor a survenit în timpul vizitei la Washington a lui Netanyahu, vizită care, marți, a inclus o serie de întrevederi și o conferință de presă alături de Trump, la Casa Albă. În timpul conferinței de presă, Trump a propus ca Statele Unite să preia controlul asupra Gazei, să-i evacueze în alte țări pe toți palestinienii aflați acolo și să refacă zona. Națiunile Unite și alți experți au opinat că demersul ar încălca legislația internațională.

Sursa: Rador Radio România