Donald Trump nu exclude utilizarea forței militare pentru ambițiile sale de extindere teritorială odată ce se va întoarce la Casa Albă. În cea de-a doua conferință de presă după câștigarea alegerilor din noiembrie, președintele ales a lăsat fereastra deschisă unei intervenții militare pentru a recupera Canalul Panama și a prelua Groenlanda „din motive de securitate națională”, pe lângă faptul că a menționat „forța economică” a Statelor Unite pentru a anexa Canada, fără a exclude ideea de a uni ambele națiuni și de a elimina această graniță din nord. „S-ar putea să fim nevoiți să facem ceva”, a spus el din conacul său privat din Mar-a-Lago, Florida.

Întrebarea pentru Trump a fost directă, iar răspunsul clar. „Nu, nu vă pot asigura că voi exclude oricare dintre aceste două opțiuni [militare sau economice], dar pot spune asta: avem nevoie de ele pentru securitatea noastră economică”, criticând acordul prost prin care, în opinia sa, regretatul fost președinte Jimmy Carter a semnat cedarea controlului Canalului Panama către America Centrală în septembrie 1977.

„Canalul Panama este vital pentru noi”, a subliniat Trump, amintind că americanii l-au construit, au pierdut vieți în timpul procesului și că acum „este operat de China”, ceea ce constituie o amenințare pentru interesele comerciale ale Statelor Unite, în opinia sa. „Le-am dat Panama, nu Chinei, iar ei au abuzat de cadoul nostru. Această decizie nu ar fi trebuit luată niciodată”.

Dar acesta nu a fost singurul titlu grozav al unui Trump dezlănțuit cu pretenții de împărat roman, mai încrezător ca niciodată în căldura recentei sale victorii la urne. El a amenințat că va dezlănțui „un iad” în Orientul Mijlociu, dacă nu se ajunge la un acord de eliberare a ostaticilor deținuți de Hamas înainte ca el să preia puterea – o amenințare pe care a repetat-o ​​de până la patru ori – și a promis „o epocă de aur pentru America” care va include redenumirea Golfului Mexic în „Golful Americii”, adăugând că sună „frumos”.

În plus, Trump rămâne ferm în ideea sa de a crește cota de la 2% la 5% pentru cifra bugetului național pe care țările membre NATO ar trebui să o cheltuiască pentru apărare. „Își permit”, a spus el.

De asemenea, a criticat guvernul canadian al lui Justin Trudeau, premierul pe care l-a numit „guvernator”, și a indicat că țara ar trebui să fie un alt stat american datorită investiției militare pe care o reprezintă în fiecare an pentru Statele Unite. „Le dăm foarte mulți bani. Avem dreptul să nu-i ajutăm cu problemele lor economice”, a adăugat el, explicând că Washingtonul nu are nevoie de produse canadiene – citând mașini, lactate sau lemn – dar că fără contribuția SUA „ei ar fi incapabili să funcționeze” și s-ar „dizolva ca țară” .

Cu Groenlanda, strategia lor presupune renegocierea cu Danemarca pentru a controla cea mai mare insulă din lume. Altfel, el a amenințat Copenhaga că va impune tarife la produsele sale „la un nivel foarte înalt”, o himeră pe care a încercat să o atace în primul mandat și care acum își recăpătă puterea. Cuvintele sale coincid și cu vizita fiului său, Donald Trump Jr., în Groenlanda, marți.

În ceea ce privește războiul din Ucraina, el a indicat că acesta este un conflict care, cu el la Casa Albă, nu s-ar fi întâmplat niciodată și că speră să se întâlnească cu președintele rus, Vladimir Putin, în termen de șase luni. El a considerat „nepotrivit” să facă acest lucru înainte de a-și asuma puterea, deși este îndemnat de numărul de vieți care se pierd de ambele părți ale frontului.

Magnatul republican a mai promis că va aborda problema inflației, principalul factor pentru care crede că a fost ales. El susține că este posibilă creșterea ofertei de energie și i-a acuzat pe democrați pentru politicile lor slabe de cheltuieli, deși experții atribuie creșterea prețurilor unor factori precum pandemia și întreruperile lanțului de aprovizionare ca urmare a începutului războiului din Ucraina.

Biden, care mai are două săptămâni în funcție, a acționat pentru a proteja zonele marine de-a lungul coastelor de est și de vest de viitoarele leasinguri de petrol și gaze naturale, ceva ce Trump a promis că va eradica „din prima zi”, cu intenția de a fora fără odihnă pentru scade prețul combustibilului.

Conservatorul nu a uitat să arunce câteva săgeți către Departamentul de Justiție și procurorului special care l-a anchetat în două dintre dosarele federale pe care le are pe rol, Jack Smith, căruia un judecător i-a negat publicarea unui raport privind investigațiile sale. „De ce ar trebui să i se permită să scrie un raport fals? Va fi doar un raport fals. Este o veste mare”.

Sursa: Rador Radio România