Într-un interviu acordat „Fox News”, la câteva ore după ce Trump a avut o discuție telefonică lungă cu președintele rus Vladimir Putin, Witkoff a vorbit în mod specific despre armistițiul asupra infrastructurii energetice și a obiectivelor din Marea Neagră: „Cred că ambele sunt acum stabilite de ruși. Sunt sigur că ucrainenii vor fi de acord”, a spus Witkoff.

Încetarea focului de 30 de zile dintre Rusia și Ucraina, convenită de Trump și Putin, dar încă neacceptată de Kiev, ar viza energia și „infrastructurile în general”. Witkoff a făcut aceste comentarii ca răspuns la o întrebare specifică de la „Fox News”, dacă armistițiul privește doar energie sau este o chestiune mai amplă. Witkoff a spus: „Nu, privește energi și infrastructur în general”.

Primul fum alb parțial spre pace în Ucraina, după apelul telefonic mult așteptat dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care a durat peste două ore și jumătate. Cei doi lideri, potrivit Casei Albe, au convenit asupra unei foi de parcurs către o „pace durabilă”, care va începe cu un armistițiu de 30 de zile a raidurilor asupra infrastructurii, începând cu cele energetice. Deocamdată, așadar, nu va exista armistițiul total necondiționat la care aderase Kievul, care riscă astfel să continue să piardă teren. „Rușii nu sunt pregătiți să pună capăt acestui război, nici măcar nu sunt pregătiți pentru primul pas, care este o încetare a focului”, a comentat la cald Volodimir Zelenski, denunțând că „tot jocul lui Putin este să slăbească” Ucraina, dar că Kievul va continua să lupte chiar și la Kursk. Deși spune că sprijină armistițiul pentru atacurile asupra infrastructurii energetice aprobat de Moscova, președintele ucrainean consideră că „ar fi corect să avem o conversație cu președintele Trump și să aflăm detaliile despre ceea ce rușii au oferit americanilor sau despre ceea ce au oferit americanii rușilor”.

Președintele american și țarul rus sunt deschiși și către „îmbunătățirea relațiilor bilaterale - care va duce la „acorduri economice enorme și stabilitate geopolitică” - la cooperarea împotriva conflictelor din Orientul Mijlociu și împotriva proliferării armelor strategice, împărtășind și viziunea că Iranul nu va putea „distruge Israelul niciodată”. „Un apel telefonic foarte bun și productiv”, a comentat Trump pe Truth. Pe scurt, un prim punct de cotitură istoric între SUA și Rusia, după ce relațiile lor atinseseră cel mai scăzut punct de după Războiul Rece. Pe fundal, un meci care pare mai mare decât cel din Ucraina.

În relatarea apelului, Casa Albă a anunțat că cei doi lideri „au convenit că mișcarea pentru pace va începe cu o încetare a focului pentru energie și infrastructură, precum și cu negocieri tehnice privind implementarea unui încetare a focului maritim în Marea Neagră”, iar apoi va trece la o „încetare a focului completă și la o pace permanentă”. Aceste negocieri „vor începe imediat în Orientul Mijlociu”, probabil în Arabia Saudită. La finalul unei întâlniri descrise drept „francă și detaliată”, Kremlinul a confirmat oprirea imediată de 30 de zile a bombardării infrastructurii energetice, dar a pus niște condiții greu de digerat de Kiev: „Partea rusă a evidențiat o serie de puncte esențiale privind controlul eficient al unei posibile încetări a focului de-a lungul întregii linii de contact și necesitatea opririi atât a mobilizării forțate în Ucrainam cât și a reînarmării forțelor ucrainene”, precum și furnizarea de informații secrete străine”. Deci, stop recrutării, reînarmarii și asistenței militare a Kievului, pe lângă limitele nespecificate pentru asigurarea unui armistițiu de-a lungul unei granițe de 2000 de kilometri, cu Moscova care s-a opus până acum desfășurării trupelor europene.

Putin l-a informat, de asemenea, pe Trump despre un schimb de 175 de prizonieri fiecare cu Ucraina, despre care a spus că este programat pentru miercuri, și i-a exprimat „recunoștință președintelui american pentru dorința sa de a ajuta la atingerea obiectivului nobil de a pune capăt ostilităților și pierderilor umane”.

Nicio referire deocamdată din nicio parte la eventuale concesii, de la teritorii la NATO. Dar cei doi lideri, relatează Casa Albă, au abordat și alte trei dosare importante. Ei au vorbit „pe larg despre Orientul Mijlociu ca regiune de posibilă cooperare pentru prevenirea viitoarelor conflicte”, într-un moment în care armistițiul din Gaza s-a prăbușit. Au discutat despre „necesitatea de a opri proliferarea armelor strategice”, angajându-se „cu ceilalți pentru a asigura o aplicare cât mai amplă”: o mișcare care confirmă intenția lui Trump de a reduce cheltuielile militare și arsenalele nucleare, implicând și alte țări, începând cu China, cel mai puternic aliat al Moscovei. Și „au împărtășit opinia că Iranul nu ar trebui să fie niciodată în măsură să distrugă Israelul”, adică să aibă arme nucleare: o susținere rusă care ar putea întări obiectivul magnatului de a forța Teheranul să încheie un nou acord nuclear. În cele din urmă, „au convenit că un viitor cu relații bilaterale îmbunătățite între Statele Unite și Rusia are avantaje enorme. Aceasta include acorduri economice uriașe și stabilitate geopolitică, atunci când pacea va fi atinsă”: deci pace, dar mai ales afaceri la orizont, cu lumea afacerilor americane deja pregătită să revină în Rusia.

Deocamdată, Putin pare să aibă un avantaj față de Zelenski, după ce a rupt izolarea occidentală și a fost reabilitat ca lider al unei superputeri, tratată de la egal la egal de Washington. Într-un apel telefonic către „New York Times”, în care amintește de conferința de la Yalta din 1945, cu împărțirea lumii în zone de influență și o nouă ordine mondială.

Sursa: Rador Radio România