Întâlnirea, care trebuia să fie un preludiu la achiziționarea de nave spărgătoare de gheață de către Finlanda, a degenerat într-o discuție despre alianța de apărare, în timp ce Trump încerca să reaprindă conflictul de luni de zile dintre el și Madrid pe tema dezacordurilor privind cheltuielile pentru apărare.

Trump are polemici de mult timp cu prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, încă de la summitul NATO de la Haga, de la sfârșitul lunii iunie. Cu doar câteva zile înainte de întâlnirea liderilor alianței, Sanchez a anunțat că Spania nu va respecta cerințele lui Trump de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut (PIB), față de obiectivul anterior de 2%. „După cum știți, le-am cerut să plătească 5%, nu 2%. Majoritatea oamenilor au crezut că nu se va întâmpla, dar s-a întâmplat practic în unanimitate. A existat un participant întârziat. A fost Spania. Spania”, a spus Trump.

„Trebuie să-i sunați și să aflați de ce au întârziat”, i-a cerut președintele SUA omologului său finlandez, mergând până la a sugera că Spania ar trebui să se autoexcludă din Alianța Atlantică. „Știți ce e amuzant? Din cauza multor lucruri pe care le-am făcut, merg bine. Nu au nicio scuză să nu o facă, dar e în regulă. Poate ar trebui să-i dați afară din NATO, sincer”, a adăugat Trump.

Anterior, președintele american declarase că Washingtonul nu mai este dispus să permită Europei „să fie secundară”în fața forței sale militare, subliniind că fiecare țară NATO trebuie „să își facă partea” și să contribuie în mod egal la apărarea sa.

În timpul întâlnirii de la Biroul Oval, Stubb și Trump au aprobat oficial un acord de vânzare a 11 spărgătoare de gheață către Helsinki, pentru un cost estimat de aproximativ 6,1 miliarde de dolari (5,27 miliarde de euro). Washingtonul intenționează să livreze primele nave din flotă până în 2028.

Anunțul vine în contextul în care Finlanda încearcă să își consolideze apărarea, deoarece amenințarea interferenței Rusiei continuă să planeze în urma invaziei la scară largă a Ucrainei de către Moscova, în februarie 2022. Finlanda are cea mai lungă graniță terestră cu Rusia dintre toate țările UE și NATO. Cei doi au comentat apoi perspectivele lui Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, care va fi acordat vinerea aceasta, în timp ce liderii mondiali continuă să-l nominalizeze pentru prestigiosul premiu. „Ei bine, nu știu. Uite, am făcut șapte acorduri, iar acum sunt opt. Am rezolvat războaie - unul care durează de 31 de ani, unul care durează de 34 de ani, unul care durează de 35 de ani, unul care durează de 10 ani. Am făcut șapte acorduri. Acesta ar fi numărul opt”, a spus Trump. „Dar ei (comitetul Nobel) vor trebui să facă ce trebuie să facă. Orice ar face, este în regulă. Știu. Nu am făcut-o pentru asta. Am făcut-o pentru că am salvat o mulțime de vieți”, a continuat Trump.

Stubb a fost rugat, de asemenea, să comenteze șansele președintelui SUA, la care a răspuns că el crede că Trump ar putea reuși acest lucru. „Ei bine, cred că probabil depinde de Comitetul Nobel să decidă. Și părerea mea este că există două elemente cheie care trebuie rezolvate într-o perspectivă mai amplă”, a spus Stubb. „Unul este Orientul Mijlociu, unde vedem rezultatele. Și celălalt este problema Rusia-Ucraina. Odată ce aceste probleme vor fi rezolvate, nu văd niciun impediment”, a spus Stubb.

Patru președinți americani au câștigat Premiul Nobel pentru Pace: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson, Jimmy Carter și Barack Obama. Trump încearcă să devină primul președinte republican, după Roosevelt, care câștigă premiul în peste 100 de ani.

Sursa: Rador Radio România