Turbinele discordiei între Kiev, Berlin și Ottawa
Ucraina acuză Germania că a cedat în fața "șantajului" rusesc după ce Canada a anunțat returnarea pieselor pentru gazoductul Nord Stream 1.
Ucraina a lansat un apel Canadei pentru a anula restituirea în Germania a turbinelor gazoductului Nord Stream 1, prin care intră o mare parte din gazul natural rusesc, afirmând că ar fi o încălcare a sancțiunilor la adresa Rusiei, scrie Diario de Noticias.
Moscova susține că așteaptă sosirea pieselor, care erau în curs de întreținere, înainte de a crește livrările de gaze către Europa, fapt despre care Kievul firmă că nu este adevărat, acuzând Berlinul că a cedat în fața "șantajului" rusesc.
Pe scena războiului, cel puțin 15 persoane au fost ucise într-un atac cu rachetă asupra unei clădiri de locuințe din Ceasiv Iar.
Ministrul canadian al resurselor naturale, Jonathan Wilkinson, a anunțat sâmbătă că guvernul va emite o "autorizație revocabilă și pe termen limitat" pentru a permite restituirea turbinelor, care erau în curs de întreținere la o fabrică Siemens de la Montreal și a căror livrare fusese suspendată din cauza sancțiunilor impuse ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei. Piesele vor fi predate responsabililor germani, iar nu direct în Rusia, așa cum fusese prevăzut inițial.
Șefa diplomației, Mélanie Joly, a anunțat între timp noi sancțiuni împotriva sectoarelor petrolului și gazelor rusești.
Wilkinson a menționat că Ottawa sprijină "capacitatea Europei de a avea acces la energie fiabilă și accesibilă, în timp ce continuă să se îndepărteze de petrolul și gazele rusești". Și că "în absența livrărilor necesare de gaze naturale, economia germană se va confrunta cu dificultăți însemnate, iar germanii înșiși vor fi expuși riscului de a nu-și putea încălzi casele la iarnă".
De asemenea, Wilkinson l-a acuzat pe președintele rus, Vladimir Putin, că dorește "să semene divizări" în rândul aliaților occidentali.
Rusia declarase luna trecută că întârzierea restituirii turbinelor era motivul pentru întreruperea livrării de gaze naturale prin Nord Stream 1 către Germania, afirmând că acesta funcționează la doar 40% din capacitate. Kremlinul a declarat vineri că va spori livrările dacă turbinele vor fi restituite. Punerea în funcțiune a Nord Stream 2, care merge paralel cu 1 și care a fost finalizat anul trecut, a fost suspendată din cauza războiului.
Ministerele energiei și de externe din Ucraina, într-un comunicat comun, afirmă că apreciază acordul dintre canadieni și germani privind restituirea turbinelor drept o manipulare a sancțiunilor pentru a satisface capriciile rusești. "Acest precedent periculos contravine principiului statului de drept și va avea o singură consecință: consolidarea sentimentului de impunitate al Moscovei".
Ucrainenii susțin că Rusia ar putea continua să trimită gazele naturale convenite în Germania prin Nord Stream 1 fără turbina care se afla în Canada - trei vor fi oprite fără justificare - sau să folosească alte conducte alternative.
"Ucraina a dat explicații cuprinzătoare germanilor și canadienilor. Ambele părți au confirmat că și-au dat seama că cererea rusă nu are o bază tehnică. Cu toate acestea, decizia de a ceda cererilor nefondate ale Rusiei a fost luată oricum", au indicat aceștia.
Sursa: RADOR
Berlinul și Europa se tem de oprirea totală a gazului rusesc
Teama de o reducere completă a aprovizionării cu gaze rusești este în creștere în toată Europa și în special în Germania, unde este prevăzut că iarna viitoare va fi "rece, întunecată și scumpă", după cum a titrat ediția de weekend a ziarului economic "Handelsblatt", imortalizând Poarta Brandenburg devenită albăstruie din cauza gheții.
Atenția generală, în pragul începerii lucrărilor de întreținere la Nord Stream 1, se concentrează asupra a ceea ce se va întâmpla peste 10 zile, când gazeductul ar trebui să își reia funcționarea normală; totuși, opțiunea ca Moscova să profite de această ocazie ca pretext pentru a opri definitiv aprovizionarea este considerată "cea mai probabilă", potrivit ministrului francez Bruno le Maire, care îndeamnă Europa "să se pregătească", notează ANSA.
Nici colegul german Robert Habeck nu face mister din faptul că o oprire completă este posibilă. Adjunctul lui Scholz a arătat în mod repetat cu degetul spre ceea ce acum pare a fi un "model de comportament" al rușilor de a sărăci depozitele, deoarece Gazprom a redus deja livrările de gaze cu 60%, invocând probleme tehnice legate de piesele de schimb ale turbinelor gazoductului care, însă în analiza Berlinului nu ar justifica deloc o reducere radicală precum cea implementată. Iar duminică a venit vestea că piesele blocate în Canada "din cauza sancțiunilor", vor fi în curând returnate Germaniei, demascând astfel jocul lui Putin.
În acest context de enormă incertitudine, nemții privesc cu o puternică alarmă situația energetică, iar tonurile devin din ce în ce mai agitate. Problema afectează în primul rând industria, dar în ciuda măsurilor de sprijin luate deja de guvern, nici măcar cetățenii nu se simt în siguranță: nu toată lumea își va putea permite creșterile exorbitante de preț, anunțate deja de adjunctul lui Scholz.
Și administrațiile locale lucrează deja din greu pentru a veni cu planuri de urgență: conform "Bild am Sonntag", unele centre precum Ludwigshafen, de exemplu, planifică "insule de căldură", adică centre încălzite pentru cei care nu își vor permite să plătească facturile, în sali de sport și încăperi până în prezent destinate evenimentelor sau campaniei de vaccinare anti-Covid. Există temeri privitoare la creșterea costurilor energiei de peste 200-300 de euro pe an pentru familii, iar păturile mai slabe ale populației ar putea să nu le poată susține.
Ministrul mediului Lemke a cerut să nu se stingă lumina sau gazul celor care nu vor putea plăti imediat. Pe de altă parte, companiile se pregătesc să facă față unei urgențe care le-ar privi în primul rând: DIHK prevede că, în cazul unei reduceri complete a gazului rusesc (de care Germania depinde pentru 35% din necesități), "multe fabrici ar trebui să oprească producția și țara nu ar putea evita recesiunea".
Germania s-ar confrunta cu un fel de "test crucial", susține Robert Habeck, potrivit căruia "dacă s-ar ajunge la scenariul de coșmar al unei grave penurii de gaz, s-ar aprinde o dezbatere foarte acerbă, conducând la o situație complicată, aproape de ruptură, așa cum țara și populația nu au mai trăit de mult timp".
Președintele institutului DIW, Marcel Fratzscher, a avertizat: "Actuala criză ar putea fi ultima picătură capabilă să umple paharul diviziunii sociale tot mai mari". Economistul, care a ocupat întotdeauna poziții importante, a îndemnat politicienii "să nu încerce să mențină situația calmă cu măsuri unice cu efect placebo", îndemnându-i să mărească salariile și să se concentreze pe măsuri sociale de durată.
Un contrapunct clar față de ministrul liberal de finanțe, Christian Lindner, care a prevăzut un buget sever pentru a respecta celebra frână a datoriilor, amânat în ultimii ani din cauza pandemiei.
Sursa: RADOR
Comentarii