Ca și cum campania pentru alegerile prezidențiale din 5 noiembrie din Statele Unite nu ar fi suficient de suprarealistă, bărbatul arestat duminică, 15 septembrie, pentru că se plimba înarmat cu o pușcă de asalt pe lângă terenul de golf unde se răsfăța Donald Trump cu sportul său preferat, se dovedește a fi un susținător ferm al ucrainenilor în războiul lor împotriva Rusiei, până la punctul de a fi încercat să se înroleze – în zadar – alături de armata lor, scrie Le Monde.

Acest lucru poate părea anecdotic pentru americani, dar pentru ucraineni, aceasta este o dificultate suplimentară într-un peisaj politic american incert și totuși crucial pentru rezultatul unui război care îi însângerează. „Încheierea acestui război este crucială pentru noi”, sublinia președintele Volodimir Zelenski pe 13 septembrie la Kiev, în deschiderea conferinței privind Strategia europeană de la Yalta. „Vladimir Putin, în schimb, nu e presat să îi pună capăt”.

„Trebuie să punem capăt războiului, dar nu cu orice preț”. După doi ani și jumătate de lupte de mare intensitate, liderii ucraineni se pot lăuda că au înfruntat un invadator despre care se știe că este puternic, dar se tem de un război fără sfârșit. Incursiunea făcută din 6 august pe teritoriul Rusiei, în regiunea Kursk, le-a ridicat moralul pe termen scurt, arătând că sunt capabili să-și recapete inițiativa.

Acum trebuie să meargă mai departe, să facă încă un efort militar major, să dea o lovitură majoră pentru a pune presiune asupra populației ruse și a președintelui acesteia și să-i facă să negocieze încheierea războiului. De aici această insistență neîncetată ca aliații occidentali recalcitranți – în principal Washingtonul – să autorizeze Kievul să-și folosească armele pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei. Deoarece aliații Ucrainei susțin că vor să o ajute să se afle într-o poziție de forță atunci când va veni timpul să negocieze, a venit timpul ca ei să acționeze.

Zelenski vrea să fie de asemenea orientat strategic. Președintele ucrainean urmărește alegerile prezidențiale americane și intențiile celor doi candidați, Kamala Harris și Donald Trump, cu privire la soarta țării sale. Nu vrea să i se impună o reglementare pe care nu o dorește și caută în schimb să se introducă în dezbaterea americană. Deci are un „plan de pace” și un „plan de victorie”, pe care îl va prezenta în curând la Washington președintelui Joe Biden, celor doi candidați și Congresului. Potrivit unei surse apropiate subiectului, „planul de pace”, după cum sugerează și numele, ar trebui să ducă la restabilirea păcii. Al doilea plan urmărește să facă Ucraina mai puternică odată ce pacea va fi convenită.

Obsesia de a evita escaladarea

Întrucât Vladimir Putin nu arată nicio dispoziție pentru o negociere reală, obiectivul păcii rămâne foarte ipotetic. Ceea ce vrea să extragă Zelenski de la Biden înainte de a părăsi Casa Albă în ianuarie 2025 este o invitație pentru Ucraina de a se alătura NATO la sfârșitul războiului. Pentru că, cu cât aliații de la Kiev promit „garanții de securitate” pentru viitor, cu atât ucrainenii sunt mai convinși de un lucru, pe care prietenul lor și șeful diplomației lituaniene, Gabrielius Landsbergis, îl rezumă perfect: „Singura garanție a securității este aceea a articolului 5”, pe care se bazează apărarea colectivă a NATO.

Problema, spun ei la Kiev, este că Joe Biden, un om al Războiului Rece, este cantonat în ideea că aderarea Ucrainei la NATO ar duce la al treilea război mondial. Și că moștenirea lui este tocmai aceea de a fi reușit, ajutând Ucraina într-un mod măsurat, ocolind escaladarea, să evite al treilea război mondial. Cei din anturajul său sunt mai flexibili în această problemă. „Decizia îi revine lui Joe Biden”, a subliniat Zelenski vineri, 13 septembrie. S-ar putea să fi tras speranța dintr-o afirmație a lui Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, intervievat sâmbătă la aceeași conferință: „Președintele Biden este hotărât să profite de cele patru luni [care îi rămân] pentru a pune Ucraina în cea mai bună poziție”.

Și dacă nu funcționează? „Atunci vom continua să ne fabricăm propriile echipamente”, spun ucrainenii. Conștienți de dificultățile europenilor în producerea echipamentului militar de care au nevoie pe front, ei se laudă cu inovația și creativitatea pe care au demonstrat-o în producția de drone și transmit un nou mesaj: Ucraina și-a repus pe picioare industria de apărare; ceea ce îi lipsește este finanțarea pentru a o alimenta la foc continuu așa cum face Rusia cu mașinăria de război.

„Dacă Uniunea Europeană ar aloca 20% din bugetul destinat Ucrainei producției militare pe teritoriul ucrainean, acest lucru ar schimba jocul”, promite fostul ministru de externe Pavlo Klimkin.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA