Parlamentul European a adoptat noi norme privind protecția avertizorilor de integritate (whistle-blowers), care au drept scop încurajarea persoanelor care raportează încălcări ale legislației UE.

Cei care dezvăluie informații pe care le-au obținut la serviciu privind activități ilegale sau care prezintă un pericol pentru public vor fi mai bine protejați de regulile adoptate marți, susține legislativul UE.

Textul, care a fost adoptat cu 591 de voturi pentru, 29 împotrivă și 33 de abțineri, include standarde minime comune de protecție pentru persoanele care raportează încălcări ale legislației UE. În prezent, protecția informatorilor nu este egală în toate statele membre UE și acoperă doar anumite domenii.

Noile norme acoperă domenii precum achizițiile publice, serviciile financiare, prevenirea spălării banilor, sănătatea publică, protecția consumatorilor și a datelor acestora etc. 

Avertizorii sunt încurajați să utilizeze mai întâi canalele interne din cadrul organizației lor, înainte de a face apel la cele externe create de autoritățile publice. Pentrtu aceasta, organizațiile publice și private cu peste 50 de angajați vor trebui să creeze canale interne de raportare care să le permită oamenilor să raporteze chiar în cadrul organizației.

Autoritățile naționale vor trebui, de asemenea, să creeze canale independente de raportare externă.

Dar avertizorii nu își vor pierde protecția în situația în care decid să folosească canalele externe, în anumite cazuri, cum ar fi absența unui răspuns la raportul inițial, în cazul unui pericol iminent pentru interesul public sau al unui risc de represalii.

În fapt, toate formele de măsuri de constrângere față de avertizori sunt interzise (demitere, suspendare, concediere etc), iar persoanele care îi ajută pe aceștia, inclusiv jurnaliștii, vor fi, la rândul lor, protejate.

Statele membre ar trebui să le ofere informatorilor acces la informații despre canalele și procedurile de raportare, sprijin juridic, financiar și psihologic.

Măsurile au fost agreate provizoriu în martie cu Consiliul UE, iar Consiliul trebuie să adopte forma votată de Parlamentul European. Ulterior, statele membre au doi ani pentru a implementa noile norme.