Prin actul normativ adoptat de legislativul european, Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a Datelor (ENISA) va obține mai multe resurse umane și financiare pentru a consolida cooperarea dintre statele membre în ceea ce privește securitatea cibernetică.

În plus, Parlamentul European cere crearea unui cadru comun de certificare a securității cibernetice. „Echipamentele IT vor fi standardizate la nivel european. Certificarea inițială este voluntară. Comisia Europeană va evalua în ce măsură schema trebuie să devină obligatorie până în 2023”, se arată într-un comunicat al Parlamentului.

Conform unui Eurobarometru recent, 87% dintre europeni consideră criminalitatea informatică o provocare majoră pentru securitatea internă a Uniunii Europene și sunt preocupați de faptul că ar putea deveni victime ale atacurilor cibernetice.

Autoritățile consideră că informarea mai bună a utilizatorilor ar crește protecția individuală în viața cotidiană și, ca urmare a noilor reguli, utilizatorii vor beneficia de recomandări privind configurațiile sigure, întreținerea dispozitivelor, disponibilitatea și durata actualizărilor, precum și vulnerabilitățile existente.

„Noi ne-am dorit să abordăm în special două subiecte. Prima problemă se referă la creșterea atacurilor împotriva infrastructurii noastre critice, din aspectele vieții de zi cu zi - electricitate, comunicare, apă, ș.a.m.d. A doua problemă se referă la creșterea internetului lucrurilor și neîncrederea utilizatorilor în ceea ce privește siguranța și intimitatea dispozitivelor lor”, a declarat eurodeputatul german Angelika Niebler (PPE), responsabilă de acest dosar.

Autoritățile europene sunt preocupate în ultima vreme în special de amenințarea atacurilor cibernetice sponsorizate de Rusia, care ar putea influența rezultatele alegerilor, după scandalul din SUA.

Dar interferențele ruse, afirmă experții, nu se vor limita doar la atacuri cibernetice. Propaganda rusă se poate folosi de troli, dezinformare, fake news, scurgeri de emailuri pentru a influența ciclul de alegeri din România, explica Mark Pfeifle, expert american în securitate cibernetică, într-o discuție cu jurnaliștii români la sfârșitul anului trecut. El menționa, de asemenea, și utilizarea unor actori guvernamentali și nu numai care să încerce să folosească elemente și discuții politice, culturale și religioase actuale.

Peste 80% dintre europeni sunt conectați la internet și numărul acestora crește în continuare, dar, în același timp, crește și numărul atacurilor cibernetice.

Până în 2020 majoritatea interacțiunilor digitale se vor efectua fără interacțiunea umană, comunicarea fiind directă, între două dispozitive electronice, iar activitățile infractorilor cibernetici devin din ce în ce mai sofisticate. UE consideră că este nevoie de o abordare unitară a problemei, deoarece nici guvernele, nici industria în sine nu pot lupta separat pentru a asigura un nivel înalt de securitate cibernetică în UE.