UE și Japonia au semnat Acordul de parteneriat economic. Ce câștigă România

În cadrul summitului UE-Japonia de la Tokyo, președinții Jean-Claude Juncker și Donald Tusk și premierul japonez Shinzo Abe au semnat marți Acordul de parteneriat economic (APE) UE-Japonia, cel mai mare acord comercial negociat vreodată de UE.
Acordul va crea o zonă comercială deschisă pentru peste 600 de milioane de persoane.
Vor fi eliminate marea majoritate a taxelor vamale pe care întreprinderile din UE care exportă în Japonia le plătesc anual, în valoare de un miliard de euro, precum și o serie de obstacole de lungă durată în ceea ce privește reglementarea, anunță de Comisia Europeană.
Totodată, acordul va deschide piața japoneză, de 127 de milioane de consumatori, unor exporturi-cheie de produse agricole din UE și va spori oportunitățile de export ale Uniunii într-o serie de alte sectoare.
Acordul de parteneriat economic va intensifica cooperarea dintre Europa și Japonia în diverse domenii, va reafirma angajamentul comun al celor două părți față de dezvoltarea durabilă și va include, pentru prima oară, un angajament specific referitor la Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
Principalele elemente ale acordului:
În ceea ce privește exporturile de produse agricole din UE, acordul:
- va elimina taxele vamale aplicate de Japonia pentru multe brânzeturi, precum Gouda și Cheddar (care sunt în prezent de 29,8 %), precum și pentru exporturile de vin (actualmente de 15 %, în medie);
- va permite UE să își sporească în mod substanțial exporturile de carne de vită către Japonia, în timp ce pentru carnea de porc vor exista schimburi comerciale scutite de taxe vamale la exportul de carne prelucrată, precum și schimburi comerciale scutite aproape complet de taxe vamale pentru carnea proaspătă;
- va asigura protecția în Japonia a peste 200 de produse agricole europene de înaltă calitate, care beneficiază de așa-numitele indicații geografice (IG), precum și protecția unei selecții de IG japoneze în UE.
Acordul deschide și piețe de servicii, în special serviciile financiare, comerțul electronic, telecomunicațiile și transporturile. În plus, documentul:
- garantează întreprinderilor din UE accesul la marile piețe de achiziții publice din 48 de orașe mari din Japonia și elimină obstacolele din calea achizițiilor publice în sectorul feroviar, important din punct de vedere economic, la nivel național;
- abordează anumite puncte sensibile ale UE, de exemplu pe cele din sectorul construcțiilor de automobile, prin prevederea unor perioade de tranziție de 7 ani înainte de eliminarea taxelor vamale.
Acordul urmează să fie ratificat de Parlamentul European și de Dieta Japoniei. El ar putea intra în vigoare în 2019.
În același timp, UE continuă negocierile cu Japonia pe tema standardelor de protecție a investițiilor și pe tema soluționării diferendelor legate de protecția investițiilor.
Ce câștigă România
Conform unui comunicat de presă al think-tank-ului INACO Inițiativa pentru Competitivitate, UE exportă în Japonia în fiecare an aproximativ 80 de miliarde de euro de bunuri și servicii, din care România abia exportă circa 200 de milioane de euro (0,25% din totalul exporturilor europene în Japonia; 0,38% din totalul exporturilor românești se îndreaptă spre Japonia) și importăm în valoare de circa 305 milioane de euro.
Potrivit unui infografic al CE, Japonia este al 13-lea partener comercial al României din afara Uniunii Europene.
Un număr de 271 de companii românești exportă în Japonia. 66% dintre ele sunt întreprinderi mici și mijlocii.
Printre altele, România exportă în Japonia seifuri, anvelope, mobilier de bucătărie, uși și ferestre PVC, apă minerală. (Detalii, aici)
Background
Luna trecută, UE a început negocierile pentru încheierea de acorduri comerciale cu Australia și cu Noua Zeelandă.
Comerțul bilateral cu mărfuri dintre UE și Australia a crescut constant în ultimii ani, ajungând la aproape 48 de miliarde de euro anul trecut, în timp ce comerțul bilateral cu servicii se ridică la aproximativ 28 de miliarde de euro.
Potrivit estimărilor UE, acordul de liber schimb ar putea duce la creșterea cu peste o treime a comerțului cu bunuri desfășurat între cei doi parteneri.
Comerțul bilateral cu mărfuri dintre UE și Noua Zeelandă s-a ridicat anul trecut la 8,7 miliarde de euro. UE exportă către Noua Zeelandă în special produse manufacturate, precum echipamente de transport, mașini și utilaje, precum și produse chimice, produse din plastic, produse alimentare. În 2016, schimburile comerciale cu servicii au atins 4,4 miliarde de euro.
Cel mai mare spațiu de circulație a datelor în condiții de siguranță din lume
Fiecare parte va lansa acum procedurile interne relevante pentru adoptarea constatării sale privind caracterul adecvat al nivelului de protecție. În cazul UE, aceasta implică obținerea unui aviz din partea Comitetului european pentru protecția datelor și a aprobării din partea unui comitet format din reprezentanți ai statelor membre ale UE. Odată ce această procedură va fi încheiată, Comisia va adopta decizia privind caracterul adecvat al nivelului de protecție asigurat de Japonia.
de Mircea 17 Iul 2018 21:55