Macedonenii au votat în proporție de peste 90% pentru schimbarea numelui țării și încheierea unei dispute îndelungate cu Grecia. În pofida prezenței reduse, UE și NATO au salutat rezultatul care deschide calea aderării Macedoniei la cele 2 entități.

După numărarea a 93% din buletinele de vot, 91,3% dintre macedoneni au votat pentru schimbarea numelui țării și 5,7% - "nu".

Prezența a fost însă una redusă, doar o treime votând la referendumul de duminică.

Această prezență a fost anticipat de autoritățile de la Skopje care au sugerat că sunt pregătite să legitimeze rezultatul referendumului chiar și în cazul unei participări de 40%, notează EurActiv.com.

Referendumul este consultativ și poate fi validat cu votul a două treimi dintre deputați.

Premierul Zoran Zaev a declarat că Parlamentul trebuie să confirme voința majorității.

Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a precizat pe Twitter că e vorba de o "oportunitate istorică", iar "ușa NATO este deschisă".

Comisarul european pentru Politica de Vecinătate, Johannes Hahn, a cerut liderilor politici să respecte voința poporului.

Și Washingtonul a salutat rezultatul, Departamentul de Stat solicitând opoziției să se plaseze "deasupra partizanatelor politice și să profite de această oportunitate politică pentru a asigura un viitor mai luminos pentru țară în calitate de membră cu drepturi deplină a instituțiilor occidentale".

Opoziția, în schimb, consideră că referendumul a reprezentat un eșec, iar guvernul și-a pierdut legitimitatea.

Zaev și partenerii săi de coaliție vor avea nevoie de votul a celor puțin 10 parlamentari ai opoziției pentru validarea referendumului.

Miniștrii de externe din Grecia și Macedonia au semnat pe 17 iunie un acord pentru redenumirea fostei republici iugoslave drept ”Republica Macedoniei de Nord", un acord menit să pună capăt celor aproape trei decenii de negocieri privind denumirea statului balcanic. 

După destrămarea Iugoslaviei și independența Macedoniei, Atena a refuzat să o recunoască sub numele de Macedonia, susținând că acest nume aparține patrimoniului său istoric și cultural, o provincie din nordul Greciei, și blocând, astfel, aderarea la NATO și UE.

Acordul nu a fost pe placul președintelui macedonean, Gjorge Ivanov, și nici al cetățenilor, în pofida dorinței lor de a face parte din cele două instituții.