Epilogul este un alt capitol al înstrăinării Rusiei de Italia, țară care a avut cândva o legătură privilegiată cu Moscova.  

Joi seara, pe canalul Telegram al lui Dmitri Medvedev, a apărut un "meme". În acesta se vedea chipul premierului britanic demisionar Boris Johnson, apoi cel al italianului Mario Draghi , care a mers și el pe aceeași cale ca și colegul său din Regatul Unit, și apoi un mare semn de întrebare în căsuța succesivă.

Medvedev, astăzi vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a reacționat astfel, la aproximativ o oră după ce premierul transalpin și-a anunțat intenția de a demisiona din funcția de șef al Executivului italian. O provocare care a fost suficientă pentru ca ciocnirea dintre Roma și Moscova să devină rapid otrăvitoare și notorie.

Mario Draghi a luat măsuri pentru a îndepărta Italia de Rusia. Dar asta i-a adus una dintre primele confruntări majore cu Mișcarea 5 Stele (M5S), formațiunea care acum își poate doborî guvernul și care s-a opus livrării de arme în Ucraina. Totuși, Draghi a apărat acele transporturi către Kiev și a lansat, de asemenea, o strategie de căutare a alternativelor la dependența Italiei de gazul rusesc.

Acordurile de creștere a gazelor din Algeria, țară în care liderul italian va călători luni, sunt un exemplu. În acest fel, Draghi a redus dependența de Moscova de la 40% la 25%, această cifră fiind încă problematică dacă Moscova decide să întrerupă complet aprovizionarea Italiei.

Luigi Di Maio, ministrul de externe italian, a spus că "la Moscova se sărbătorește acum faptul că Draghi a demisionat. Autocrațiile: 1. Democrațiile: 0", a spus el.

"Medvedev a toastat, s-a bucurat pentru că i-au dat capul lui Draghi președintelui rus Vladimir Putin", a continuat el. Răspunsul a venit la fel de repede, prin gura Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe.

"Având în vedere că ministrul de externe italian și-a permis să menționeze Rusia în cadrulcrizei sale guvernamentale, îi răspund că îi doresc poporului italian un guvern care să se ocupe de rezolvarea problemelor create de predecesorii săi și care să nu servească interesele americanilor", a spus Zaharova, făcând declarații pentru agenția italiană AGI.

Rusia "încearcă să destabilizeze Uniunea Europeană (UE) și statele sale membre", a continuat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al Serviciului Extern European, Peter Stano, întrebat despre această problemă. 

Cuvinte neobișnuit de dure și clare care reflectă starea proastă a relațiilor dintre Rusia și țările europene din cauza războiului din Ucraina, după ce multe dintre acestea au aprobat sancțiuni împotriva Moscovei sau au trimis arme pentru a sprijini armata ucraineană.

Dar și schimburi verbale între două țări care au avut legături chiar și în timpul Războiului Rece (la vremea aceea, prin defunctul Partid Comunist Italian [PCI], unul dintre cele mai influente din Europa de Vest), iar apoi prin contacte între diferitele forțe politice (Matteo Salvini, al Ligii ultranaționaliste, a fost unul dintre cei mai activi din ultimii ani), iar toate acestea s-au adăugat la relația economică ruso-italiană adânc înrădăcinată, acum deteriorată de conflictul început de Putin în Ucraina. 

Un exemplu, pe baza cifrelor de la Eurostat solicitate de EL PERIÓDICO: din 2012 până în 2021, valoarea totală a exporturilor din Italia către Rusia a fost echivalentă în medie cu 8,2 miliarde de euro pe an. Această sumă fiind mult mai mare decât cea a unor țări precum Spania (2,1 miliarde în medie) și Franța (6,1 miliarde), și mai mică decât cea a Germaniei (27,4 miliarde).

Ceea ce explică diferitele repercusiuni economice ale crizei cu Moscova, cu atât mai mult cu cât, în cazul Italiei, o mare parte din pagube au afectat industrii strategice pentru economia țării transalpine: sectorul textil, sectorul alimentar și sectorul producției de mașini. La fel, dar invers, Moscova a avut cândva un mare cumpărător în Italia, adică înaintea bateriilor de sancțiuni împotriva Rusiei.

sursa: RADOR