Ryan Gingeras, profesor la Naval Postgraduate School din cadrul Marinei Militare din California, expert în istoria Imperiului Otoman târziu și autor a cinci cărți despre Turcia și a numeroase articole publicate în NY Times, Foreign Affairs și alte publicații, încearcă să analizeze riscurile și motivele pentru care Erdogan ar risca un război cu Grecia în viitorul apropiat. 

Riscurile unui război greco-turc pentru Erdogan

„Sunt multe motivele pentru a pune la îndoială gravitatea amenințărilor lui Erdogan. O ușoară majoritate a alegătorilor turci rămâne, potrivit unui sondaj, convinsă că vorbele sale sunt doar o strategie electorală pentru „crearea unei agende” în perspectiva alegerilor de anul viitor. Un procent și mai mare dintre turci, 64%, nu cred că există „dușmănie între poporul turc și cel grec”, scrie I Efimerida.

În plus, sunt puțini cei care se îndoiesc că un conflict între Grecia și Turcia nu ar avea un impact devastator asupra economiilor fragile ale ambelor țări. Veniturile din turism, în special pentru orașele de pe litoralul Mării Egee, reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Turciei (și aproximativ 18% din cel al Greciei), iar cele două țări depind în mod semnificativ de comerțul pe mare.

"În afară de eventualele prejudicii economice, consecințele internaționale ale conflictului nu ar fi mai puțin grave. Atât SUA, cât și UE au manifestat o lipsă de toleranță față de orice atac asupra teritoriului suveran al Greciei. Nici Bruxelles-ul și nici Washingtonul nu par să aibă răbdare față de acuzațiile Turciei cu privire la o agresivitate din partea Greciei”, scrie analistul.

Motivele pentru care Erdogan ar opta pentru un conflict

Totuși, după cum explică profesorul american, riscurile unui conflict greco-turc nu par să-l descurajeze total pe Erdogan sau pe aliații acestuia, precum Devlet Bahçeli și nici pe adversarii săi politici, care nu vor să pară că sunt mai puțin „patrioți”.

- Frustrarea personală a lui Erdogan față de consolidarea puterii și „vizibilității” Greciei pe arena internațională l-ar putea împinge spre o escaladare.

- Dorința unui impuls electoral sau chiar posibilitatea pe care i-o oferă Constituția Turciei de a amâna alegerile în cazul unei amenințări cu războiul ar putea juca, de asemenea, un rol.

- În același timp, se pare că în Turcia există un climat general de încredere de sine în ceea ce privește rezultatul unei confruntări cu Grecia. În acest sens, climatul politic din Turcia seamănă puternic cu cel din SUA înainte de invadarea Irakului în 2003. Așa cum mulți americani la acea vreme considerau Irakul drept o amenințare perimată la adresa securității Orientului Mijlociu, există un sentiment la fel de palpabil de exaltare și nerăbdare în Turcia atunci când vine vorba de problemele cu Grecia. La fel ca abordarea Washingtonului față de Saddam Hussein în 2002, există un puternic sentiment de optimism la Ankara că orice conflict cu Grecia ar fi scurt, decisiv și triumfător.

- Comentatorii din Turcia împărtășesc, în general, convingerea lui Erdogan că intervențiile sale în Siria, Nagorno-Karabah, Irak și Libia au demonstrat capacitatea militară a Turciei.

Și ca și în cazul elementelor de fanatism din știrile americane despre războiul din 2003, comentatorii proeminenți turci îi descriu pe adversarii greci ca fiind în mod inerent slabi și efeminați. Pe scurt, dacă Erdogan va opta, cu adevărat, pentru război, acest lucru s-ar putea datora faptului că el, la fel ca mulți alții, crede că succesul îi este asigurat, notează analistul american.

Gingeras notează în articolul său publicat pe site-ul ahvalnews că, dacă Erdogan ordonă un atac asupra Greciei, acesta va provoca o înrăutățire ireparabilă a relațiilor Turciei cu SUA, UE și NATO, având în vedere acordul în domeniul apărării încheiat de Grecia cu Franța și prezența puternică a SUA în Marea Egee. Analistul mai subliniază că, în umbra războiului din Ucraina, o tentativă de a ocupa teritorii grecești va duce inevitabil la comparații între Erdogan și Vladimir Putin.„Cu toate acestea”, conchide el, „istoria arată că Erdogan ar putea fi dispus să suporte consecințele”, așa cum au demonstrat-o în trecut invadarea Ciprului și operațiunile turcești din nordul Siriei.

„În loc să evite confruntarea, Erdogan a făcut propagandă în favoarea acestor acțiuni, prezentându-le ca pe un efort de a învinge o conspirație a NATO și a SUA cu scopul de a distruge Turcia. Dacă Erdogan crede, așa cum scria un editorialist, că „America este inamicul nostru, nu Grecia”, atunci este posibil să vadă riscurile unei rupturi ca pe un preț dureros, dar esențial, care trebuie plătit în numele securității naționale a Turciei”, mai scrie Ryan Gingeras.

Sursa: RADOR