Ungaria, cel mai apropiat aliat al Israelului din blocul comunitar, a refuzat să se alăture celorlalți 26 de miniștri de externe pentru a solicita un armistițiu, în cadrul reuniunii extraordinare a miniștrilor de externe din UE (Consiliului Afaceri Externe/CAE), desfășurată în sistem videoconferință și prezidată de șeful diplomației europene, Josep Borrell, notează EURACTIV.com.

Ceilalți miniștri de externe au promis că UE va încerca să relanseze procesul de pace împreună cu Statele Unite, Rusia și Națiunile Unite.

„Putem cel puțin încerca să obținem încetarea focului, apoi să oferim ajutor umanitar și apoi să vedem ce se poate face pentru a relua procesul de pace din Orientul Mijlociu, în vederea abordării cauzelor profunde ale violenței", a declarat pentru Reuters ministrul de externe maltez Evarist Bartolo.

„Nu putem lăsa extremiștii de ambele părți să se hrănească reciproc și să stabilească agenda”, a mai spus el.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, le-a declarat reporterilor la Paris că cvartetul de mediatori din Orientul Mijlociu (UE, Rusia, ONU și SUA) este forumul potrivit pentru reluarea procesului de pace israeliano-palestinian.

„Trebuie să relansăm procesul de pace cât mai repede posibil și să găsim o cale spre dialog”, a spus el.

Reacție lentă

Săptămâni de tensiuni israeliano-palestiniene s-au transformat într-un conflict armat la începutul săptămânii trecute, iar Turcia a criticat în special eșecul Occidentului de a avea o reacție rapidă.

Washingtonul a avut mult timp un rol cheie în menținerea păcii în Orientul Mijlociu, dar președintele Joe Biden nu a susținut în mod public ideea de încetare a focului până la discuția telefonică de luni cu prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu.

UE este cel mai mare partener comercial al Israelului, dar și un important donator pentru palestinieni. Bruxellesul a fost însă reticent în a-și folosi influența sau a discuta despre posibile sancțiuni economice asupra Guvernului israelian.

Borrell a declarat că a vorbit luni cu secretarul de stat american Antony Blinken.

Cel puțin opt state mai mici din UE, printre care Luxemburg, Belgia, Irlanda, Malta și Finlanda, sunt apărători vocali ai palestinienilor. Mai mulți parlamentari belgieni au solicitat săptămâna aceasta interdicții de călătorie în UE și înghețarea activelor politicienilor israelieni din cauza violențelor din Fâșia Gaza.

Germania, care încă poartă povara vinovăției pentru crimele naziste din cel de-al doilea Război Mondial, nu este dispusă să discute măsuri de constrângere împotriva Israelului, dar a promis marți un ajutor umanitar în valoare de 40 de milioane de euro pentru populația civilă din Gaza.

Alte state membre, printre care Ungaria, Cehia, Austria, Grecia, Cipru și Polonia, au o poziție mai favorabilă Israelului.

Austria a arborat vineri un steag israelian pe clădirea Cancelariei din Viena. În premierul naționalist ungar, Viktor Orbán, Netanyahu a găsit un aliat pregătit să blocheze declarații sau acțiuni critice la adresa Israelului.

„Uniunea Europeană ar trebui să aibă, în acest moment, un rol principal (în dezamorsarea crizei). Nu are acest rol, fie din cauza diferențelor de abordare ale statelor membre, fie din cauză că nu există o abordare strategică dinspre Bruxelles”, a declarat ministrul cipriot de externe Nikos Christodoulides pentru Alpha TV din Cipru.

Șeful diplomației ungare condamnă declarațiile „unilaterale” ale UE

„Am o problemă în general cu declarațiile europene asupra Israelului”, a declarat ministrul ungar de externe Péter Szijjártó, într-un interviu acordat AFP. „Acestea sunt de obicei foarte unilaterale și nu ajută, mai ales în condițiile actuale, când tensiunea este atât de mare”.

Recent, Ungaria a blocat și o declarație a UE privind China. 

În interviul pentru AFP, Szijjártó a susținut că blocarea unor astfel de decizii „este un drept al tuturor țărilor din Uniunea Europeană”.

„Declarațiile anterioare ale UE despre China nu au ajutat la schimbarea lucrurilor”, a argumentat el.

„Dacă am făcut deja opt declarații, care nu au schimbat nimic, de ce ar trebui să facem o a noua? … Mai puține judecăți, mai puține lecții de morală, mai puțină critică, mai puțin amestec și mai multă cooperare pragmatică ar putea readuce Uniunii Europene mai multă putere", a adăugat el.