În acest timp, poliția ungară folosește gaze lacrimogene la un centru de înregistrare, iar liderii cehi doresc închiderea frontierele externe ale Schengen și intervenția NATO.

Regulamentul Dublin II, adoptat în 2003, stabilește principiul conform căruia un singur stat membru este responsabil de examinarea unei cereri de azil. Astfel, în ceea ce privește intrarea sau șederea ilegală într-un stat membru UE, Regulamentul prevede că, ”dacă solicitantul de azil a trecut ilegal frontiera unui stat membru, respectivul stat membru este responsabil de examinarea cererii de azil”. Referitor la intrarea legală într-un stat membru, ”în cazul în care un resortisant al unei țări terțe introduce o cerere de azil într-un stat membru unde nu a fost supus obligației de a deține viză, statul membru în care a fost depusă cererea este responsabil”.

Criticii Regulamentului Dublin susțin că acesta este ”scump, umilitor pentru refugiați și ineficient”, relatează Deutsche Welle, citând Tagesspiegel.

Organizațiile pentru refugiații și asociațiile caritabile consideră că procedurile sistemului Dublin reprezintă ”un fel de purgatoriu pentru persoanele vizate, reprezentând o piedică în calea integrării lor în societate”.

Mai mult, criticii consideră că regula care prevede trimiterea unui refugiat sau a unui solicitant de azil în țara prin care a intrat în UE nu-și atinge scopul, implicând cheltuieli administrative ridicate. Anul trecut, Germania a încercat să trimită în alte state UE circa 35.100 de refugiați, în baza sistemului Dublin, dar în realitate doar circa 4.800 de persoane au ajuns în punctul de intrare în spațiul comunitar.

Guvernul german alocă încă 500.000 de euro pentru gestionarea migrației

Executivul german a decis, miercuri, să aloce încă 500.000 de euro pentru localitățile care au primit un număr mare de migranți, ceea ce înseamnă practic o dublare a fondurilor alocate pentru anul în curs.

Totodată, este posibil ca și fondurile pentru anii următori să crească. Potrivit Reuters, finanțarea pe termen lung pentru municipalități ar putea ajunge la trei miliarde de euro, dacă se ajunge la o înțelegere în cadrul reuniunii dintre reprezentanți ai Guvernului federal și ai celor 16 guverne regionale, pe 24 septembrie. 

Potrivit Reuters, membri ai CDU doresc modificarea legislației astfel încât municipalităților să li se poată aloca direct fonduri federale. În prezent, finanțarea se face la nivel regional. 

Ultimele estimări arată că în Germania ar urma să ajungă anul acesta aproximativ 800.000 de refugiați, mai mulți decât se preconizase inițial și de patru ori mai mulți decât în 2014. 

Comisia Europeană salută decizia Berlinului 

"Salutăm acest act de solidaritate europeană. Pentru Comisie, aceasta constituie o recunoaștere a faptului că statele membre situate la frontierele externe nu pot fi lăsate singure să se ocupe de numărul mare de solicitanți de azil care încearcă să se refugieze în Europa", a precizat, marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene Natasha Bertaud.

În prezent, Germania este singurul stat UE care a decis să nu-i mai trimită înapoi pe refugiații sirieni în țara prin care au intrat în Uniune, cel mai adesea Grecia sau Italia. Decizia a fost luată de Biroul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), pe 21 august.

Pe de altă parte, Germania a fost până acum unul dintre cei mai vocali susținători ai sistemului Dublin. Potrivit unui document BAMF, obținut de presă, cancelarul german, Angela Merkel, și președintele francez, Francoise Hollande, au cerut înființarea în Italia și Grecia a unor centre în care refugiații să fie înregistrați, potrivit regulilor Dublin.

Günther Burkhardt, directorul asociației germane Pro Asyl, a catalogat inițiativa drept nerealistă. "Din moment ce nu sunt posibile nici măcar furnizarea de hrană și găzduirea refugiaților în Grecia, principala țară de intrare, cum ar putea să se deruleze înregistrarea lor?”, s-a întrebat Burkhardt.

El a salutat decizia de a suspenda Regulamentul Dublin, un prim pas în recunoașterea faptului că acest sistem a eșuat. "Din nefericite, ideea că acest lucru nu poate funcționa și în cazul altora, în afară de sirieni, persistă. Guvernul german ar trebui să admită realitatea și să suspende sistemul și în cazul altor refugiați”, a precizat directorul Pro Asyl.

Acesta apreciază că este absurd faptul că refugiații afgani trebuie să aștepte în continuare luni de zile pentru a se stabili ce țară are responsabilitatea de a procesa cererile lor de azil. Totodată, Günther Burkhardt a atras atenția asupra faptului că populația UE trebuie să conștientizeze necesitatea protecției refugiaților. ”Sunt în joc valorile europene. O Europă înconjurată de garduri nu va funcționa”, a spus el.

Poliția ungară folosește gaze lacrimogene

În acest timp, numărul persoanelor care încearcă să ajungă în Europa Occidentală prin Ungaria este în creștere, iar poliția a folosit gaze lacrimogene la un centru de înregistrare din orașul Röszke, relatează Spiegel online, citând AFP.

Acțiunea polițiștilor a avut loc după ce aproximativ 200 de persoane ar fi încercat să se sustragă procesului de înregistrare, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției. Martori oculari citați de DPA au relatat că poliția a tras cu gaze lacrimogene în aer.

Totodată, Guvernul condus de Viktor Orban dorește să întărească securitatea la frontiera cu Serbia, unde va trimite încă 2.100 de polițiști. Măsura se adaugă la cea de construire a gardului de-a lungul frontierei cu Serbia.

Până la finalizarea lui, estimată pentru 31 august, tot mai mulți imigranți încearcă să treacă din Serbia în Ungaria. Peste 2.500 de persoane au pătruns, marți, pe teritorul ungar, cel mai mare număr într-o singură zi, conform poliției locale.

Politicienii cehi vor închiderea frontierei externe a Schengen și intervenția NATO

Pentru a opri afluxul de refugiați, frontiera externă a spațiului Schengen ar trebui închisă imediată, a apreciat vicepremierul ceh, Andrej Babis, care este și ministru de Finanțe.

"Trebuie să o spunem: nu puteți veni la noi și să beneficiați imediat de beneficii sociale”, a precizat Babis, susținând că trebuie făcută o selecție, în urma căreia imigranții economici să fie retrimiși în țările lor.

"Întrebarea care se pune este dacă nu cumva armatele din Macedonia și Bulgaria au nevoie de sprijinul NATO”, a mai spus el, adăugând că în acest moment Grecia este izolată de restul spațiului Schengen, notează EUobserver.

Premierul ceh, Bohuslav Sobotka, a cerut o acțiune colectivă pentru protejarea granițelor externe ale Schengen.

Criza imigranților este o problemă paneuropeană. Este o provocare de care nu mai putem fugi. Mizele sunt mari, inclusiv viitorul spațiului Schengen”, a susținut el.

La rândul său, președintele Milos Zeman le-a spus, marți, ambasadorilor cehi că UE s-ar putea proteja mai bine în fața imigranților, dacă ar avea o armată comună.

Merkel, huiduită de protestatari la Heidenau

Angela Merkel a fost huiduită de aproximativ 200 de protestatari, susținători ai extremei drepte, în timpul unei vizite efectuate miercuri la centrul pentru imigranți de la Heidenau, Saxonia, oraș în care au avut loc zilele trecute proteste violente față de prezența imigranților în Germania.

Protestatarii au scandat sloganuri precum ”trădătoare” și ”noi suntem haita”, acesta din urmă fiind o aluzie la declarația vicecancelarului social-democrat Sigmar Gabriel, care i-a calificat pe demonstranți drept ”o haită”.

Merkel a declarat că Germania nu va tolera xenofobia și a afirmat că protestele violente din acest oraș, în care 31 de polițiști au fost răniți, sunt ”rușinoase și abjecte”.

”Nu există toleranță față de cei care atacă demnitatea celorlalți, nu există toleranță față de cei care nu sunt dispuși să ajute acolo unde este nevoie de sprijin juridic și uman", a afirmat cancelarul german.