Unul dintre principalele teste cu care se va confrunta viitorul președinte, indiferent cine va fi ales pe 30 octombrie, va fi eliberarea statului brazilian de sechestrarea sa de către grupurile de interese. Pentru alegător, cel mai bun termometru va fi dorința fiecărui candidat de a face schimbări profunde și urgente în sistemul de colectare a impozitelor. Amestecătura de impozite, de rate, de reguli, excepții, scutiri și subvenții este una dintre principalele cauze ale rămânerii noastre în urmă, potrivit unui editorial O Globo.

Este greu de exagerat cât de lentă este Brazilia în cursa globală. În 1980, PIB-ul brazilian pe cap de locuitor - măsurat pe baza criteriului parității puterii de cumpărare, care permite comparații internaționale - era de 11.400 de dolari. În următoarele patru decenii, a crescut cu doar 29%. În aceeași perioadă, a crescut cu 2.500% în China. În Coreea de Sud, cu 729%. Cineva ar putea argumenta că țările asiatice au istorii și circumstanțe diferite de ale noastre. În Chile, creșterea a fost de 188%, iar în Columbia, de 108%. Columbia a fost ultima care a depășit Brazilia. Este o rușine.

Motivul rămânerii noastre în urmă nu este o eroare de diagnostic, ci dificultatea de a face față unor interese zădărnicite de schimbările necesare. Progresele au loc, de obicei, numai într-un moment de durere extremă – cum a fost cazul controlării inflației sau implementării unui cadru juridic pentru controlul fiscal. Dar apoi Brazilia repetă adesea un model recurent sortit eșecului.

În fața crizei, guvernul, de stânga sau de dreapta, chiar face ceea ce este necesar. Dar când rezultatele pozitive încep să apară, revine ceea ce economistul Marcos Lisboa a definit drept "pact al mediocrității" într-o conversație cu editorialiștii cotidianului "O GLOBO" Vera Magalhães și Carlos Andreazza pe podcastul "Dois+Um". Există întotdeauna regres, diferite grupuri de interese luptându-se între ele pentru a acapara bucăți de resurse publice. Exemplele recente abundă: PEC dos Precatórios (Propunere de Amendament Constituțional pentru Datorii), PEC Eleitoral  (Propunere de Amendament Constituțional Electoral), care a acordat ajutoare nejustificate șoferilor de camion și taximetriștilor, legalizarea corupției printr-un buget secret și atâtea altele.

Următorul guvern va mai avea o șansă de a sparge blocajul. Dintre toate legăturile care împiedică economia braziliană, prioritatea acesteia ar trebui să fie simplificarea impozitelor. Avem cea mai complexă legislație fiscală din lume, care limitează investițiile și capacitatea noastră de a crește. Companiile pierd o cantitate de timp absurdă pentru a gestiona ceea ce trebuie plătit și cheltuiesc averi pe litigii din justiție. Mai rău: ei iau adesea decizii cu ochii ațintiți asupra avantajelor fiscale, nu asupra celor mai raționale aspecte din punct de vedere economic. Desigur, unii profită de pe urma acestei situații. Ajunge să citești raportul periodic al subvențiilor fiscale pentru a afla cine sunt aceștia. Astfel de grupuri refuză să-și piardă privilegiile, fac lobby pentru ca totul să rămână așa cum este și încheie acorduri în schimbul finanțării politicienilor.

Este urgent să se pună capăt acestui pact de mediocritate. Nu există soluții magice. În fericita metaforă a lui Lisoa, mulți dintre cei care se opun pe bună dreptate susținătorilor clorochinei în lupta împotriva COVID-19 au o reacție binevoitoare atunci când îi examinează pe negaționiștii din sfera economică, la stânga sau la dreapta. Nu există niciun motiv pentru aceasta. Remediul pentru problemă este cunoscut. Cu siguranță va fi amar pentru unii, dar Brazilia nu se va vindeca dacă nu-l va lua. 

Sursa: RADOR