Grecia trebuie să revină la drahmă, afirmă unii economiști. Numai că Grecia are deja drahma, singura diferență e că ea se cheamă euro. Analiștii Morgan Stanley au calculat că moneda euro este atât de slăbită încât se potrivește perfect puterii economice a Atenei. La 1,09 dolari / euro, cursul e chiar cu trei cenți peste nivelul calculat de Morgan Stanley pentru Grecia. Dacă euro ar fi estimat după puterea Germaniei, atunci ar trebui să fie la nivelul de 1,60 dolari / euro.

Pentru unele state, nivelul monedei euro, raportat la puterea economică, este subevaluat cronic, afirmă ziarul german Die Welt într-o analiză care citează și ultimele date privind rezervele mondiale în moneda europeană ale Fondului Monetar Internațional. FMI arată că, anul trecut, băncile centrale au renunțat în proporție dramatică la rezervele lor în moneda euro. 

Ponderea monedei unice europene în rezervele statelor lumii a ajuns la 22%, față de 28% înainte de începutul crizei. Experții Deutsche Bank estimează că acest trend va continua. În primul trimestru se așteaptă o scădere la 20%, ceea ce ar fi cel mai scăzut nivel al ultimilor 13 ani și unul egal cu perioada imediat după introducerea monedei unice.

Și lucrurile ar fi stat și mai prost, dacă nu erau prietenii elvețieni. Pentru a susține artificial francul elvețian, Banca Centrală a Elveției a cumpărat titluri în euro în valoare de multe miliarde. Atât de mare a fost volumul acestor mecanisme, încât echivalează cu 0,2% din ponderea euro la nivel mondial în rezervele de stat.

Țările în dezvoltare sunt cele care au vândut masiv euro din rezervele lor. Mai precis e vorba despre tranzacții în valoare de 20 de miliarde de euro, transformate în rezerve în dolari americani și yeni japonezi, arată datele de la FMI.

Unul dintre motive este și situația extrem de bizară a dobânzilor din Europa. În acest moment, multe titluri de stat au dobânzi negative. Adică investitorii, printre care se numără și băncile centrale, trebuie să plătească bani pentru „privilegiul” de a cumpăra titluri de stat europene. Cea mai drastică situație o are Germania, unde chiar și titlurile cu scadență la opt ani au randament negativ. În curând, estimează banca britanică RBS, și titlurile la zece ani ar putea avea dobândă negativă. De ce ar veni cineva așadar ca să plătească „o penalitate” doar pentru că vrea să investească?

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, știe toate acestea, dar are alte priorități. Singura sa grijă, acum, e să dea Europei un avantaj competitiv prin moneda devalorizată. Numai că, pe termen lung, s-ar putea ca moneda euro să piardă și mai mult din influența mondială și să fie chiar înlocuită de alta. Yenul japonez sau lira sterlină nu sunt concurenți serioși aici, dar yuanul chinezesc poate deveni.

China se străduiește să își introducă moneda în coșul de valute al FMI. Deocamdată nu reușește din cauza factorului de stabilitate pe care Fondul îl cere. Dar Beijingul lucrează intens la acest capitol. Și-a legat moneda de dolarul american și, doar în primul trimestru au scos 33 de miliarde din rezervele de stat pentru a menține cursul stabil față de dolar.

În octombrie anul acesta, coșul de valute al FMI va fi decis din nou, iar economiștii europeni văd o probabilitate de 90% ca yuanul să devină membru.