„De obicei, sfârșitul lunii iulie nu este perioada aleasă de politicienii germani pentru vizite importante în străinătate, guvernul german pleacă în vacanță, parlamentul este închis, deciziile mari sunt amânate până în toamnă. Dar acest lucru nu s-a întâmplat cu ministrul afacerilor externe, Annalena Baerbock, din partea Verzilor”, scrie Deutsche Welle.

Vizita ei de trei zile la Atena, Istanbul și Ankara a fost mai densă ca niciodată, după cum au declarat pentru DW diplomați și corespondenți politici cu experiență care au relatat despre delegații similare ale Germaniei în străinătate în ultimele decenii.

„Annalena Baerbock este diferită, Verzii sunt diferiți”, a fost, mai mult sau mai puțin, comentariul auzit în mod constant cu orice ocazie în Pressroom.

Și, deși inițial toți se așteptau ca din cauza conjuncturii geopolitice critice, subiectele de vârf ale agendei contactelor lui Baerbock să fie doar războiul din Ucraina, criza energetică și amenințarea unei crize alimentare - Turcia asumându-și deja un rol în intermedierea transportului de cereale ucrainene - în cele din urmă agenda a luat o altă întorsătură: în centrul contactelor din ambele țări s-au aflat – alături de problemele privind refugiații și drepturile omului – relațiile greco-turce și, în special, problema punerii sub semnul întrebării de către Turcia a suveranității Greciei asupra unor insule din estul Mării Egee. 

Contestarea suveranității grecești nu este doar un „show”

Problema revendicărilor Turciei în Marea Egee, așa cum a reieșit din discuțiile cu surse diplomatice germane de top pe marginea vizitei lui Baerbock, este o problemă pe care până acum partea germană a minimalizat-o, sperând că este doar un „show politic al lui Tayyip Erdogan pentru consumul intern înaintea alegerilor prezidențiale din 2023” și o „retorică agresivă a președintelui turc” care, totuși, se oprește la vorbe.

Acum însă, așa cum ni s-a spus, dar și așa cum a devenit mai mult decât evident - și din declarațiile lui Baerbock din cele două conferințe de presă de la Atena și Istanbul - contestările Turciei trebuie privite într-o altă lumină: ca o alegere strategică făcută în mod conștient de către Turcia în domeniul politicii externe față de Grecia și de UE în ansamblu, cu scopul de a perturba securitatea și stabilitatea în estul Mediteranei, punând în pericol pacea în regiune.

Având în minte exemplul recent al revizionismului rusesc și punerea acestuia în aplicare în Ucraina, cu scopul de a trasa noi granițe, nu se mai pot trece cu vederea tendințele revizioniste similare observate în Turcia, cum ar fi, de exemplu, recentele „hărți roșii” ale Mării Egee care prezintă ca fiind turcești mari insule grecești, precum Rodos, Lesbos, Kos și Creta. Aceasta este, s-ar putea spune, principala constatare a Germaniei.

Nicio îndoială cu privire la atitudinea Germaniei 

Cea mai importantă declarație pentru problemele dintre Grecia și Turcia a fost făcută, fără îndoială, la Atena, unde, Annalena Baerbock a pus capăt „echidistanței” pe care Berlinul o menținea față de Atena și Ankara în ceea ce privește punerea în discuție a integrității teritoriale grecești asupra insulelor din estul Mării Egee. „Nimeni nu are dreptul să o pună la îndoială”, a spus ea, provocând reacția furioasă a ministrului turc de externe Çavușoğlu, care a acuzat Germania de părtinire și și-a exprimat profunda dezamăgire pentru că s-a pus punct politicii „neutre și echilibrate” a guvernelor anterioare (referindu-se în principal la Angela Merkel).

Aceeași poziție fără rezerve sau ”portițe” lăsate deschise, a fost repetată de Annalena Baerbock și la Istanbul, unde a răspuns la declarația omologului său turc „cu privire la propaganda greacă și cipriotă, căreia Germania i-a căzut victimă” și a condamnat politica de escaladare a tensiunilor în estul Mediteranei.

Problema insulelor din Marea Egee și relațiile greco-turce s-au aflat și pe agenda contactelor pe care Annalena Baerbock le-a avut cu reprezentanții partidelor de opoziție (Partidul Popular Republican CHP, Partidul Democrației Popoarelor HDP și Partidul Bun IYI). Ceea ce reiese din discuțiile purtate cu ușile închise este că, în ciuda pozițiilor diferite ale partidelor de opoziție turce, poziția comună este condamnarea „retoricii belicoase” și escaladarea tensiunilor în Mediterana și Marea Egee de către Tayyip Erdogan și că diferendele ar trebui rezolvate prin dialog și pe baza dreptului internațional. 

Nu este vorba de o problemă bilaterală, ci de una europeană

Annalena Baerbock a subliniat, mai ales la Istanbul, că problema drepturilor suverane ale Greciei în Marea Egee nu este doar o problemă bilaterală greco-turcă, ci, în cele din urmă, o problemă europeană, având în vedere că granițele Greciei sunt și frontiere externe ale UE. Tocmai de aceea Germania acordă un loc mai important în agenda sa acestei probleme ca fiind o problemă ce vizează frontierele europene.

Potrivit unor surse diplomatice de top, mesajul transmis în toate direcțiile, cu atenția îndreptată spre Grecia și, prin urmare, spre frontierele externe ale UE, este unul singur: Germania, ca stat membru al UE, monitorizează îndeaproape situația și este pregătită, dacă este nevoie, să activeze toate mijloacele și mecanismele de care dispune UE. Desigur, acest lucru nu se aplică doar în cazul problemelor greco-turce, ci și în privința refugiaților și a oricăror practici ilegale și încălcări ale drepturilor omului înregistrate la „porțile” Europei.

Sursa: RADOR