Vladimir Putin caută sprijin anti-occidental la Xi Jinping
Șefii de stat rus și chinez s-au întâlnit pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, cu prilejul unui summit la Samarkand, într-o Asie Centrală îngrijorată de o creștere a puterii imperialismului rus, notează Le Monde.
Pentru prima sa vizită în străinătate din ianuarie 2020, președintele chinez Xi Jinping a ales să viziteze Asia Centrală. Mai întâi în Kazahstan – unde a lansat marele proiect de infrastructură al ”Noilor Drumuri ale Mătăsii” în 2013 – apoi în Uzbekistan, unde participă pe 15 și 16 septembrie la un summit al Organizației pentru Shanghai (OCS), la Samarkand.
El s-a întâlnit joi cu președintele rus Vladimir Putin. Cei doi lideri au purtat discuții telefonice, dar nu s-au întâlnit în mod direct de la invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie. Dar cu câteva zile mai devreme, pe 4 februarie, ei semnaseră la Beijing un acord strategic important care insista asupra cooperării ”nelimitate” între cele două țări.
Nu se știe dacă Vladimir Putin a discutat atunci cu Xi Jinping intenția sa de a invada Ucraina. ”Când Rusia a lansat războiul împotriva Ucrainei, nu a ținut cont nici de interesele, nici de reacțiile Beijingului, nici ale altor țări și, prin urmare, nu și-a bazat acțiunile pe sprijinul uneia sau celeilalte”, spune Temur Umarov, un specialist în relații sino-ruse și Asia Centrală la Fundația Carnegie din Moscova.
Vladimir Putin așteaptă sprijin din partea omologul său chinez nu atât în fapte, cât și în discursuri. ”Rusia încearcă să împingă China spre un discurs de confruntare cu Occidentul (...). Ceea ce așteaptă Putin de la summitul de la Samarkand este un sprijin mai deschis, prin retorica Beijingului, împotriva hegemoniei globale a SUA”, spune Umarov.
Relații ”prietenoase” și ”normale” cu Moscova
După 24 februarie, China a împărtășit interpretarea conflictului promovată de Moscova, constând în a susține că originea conflictului provine din extinderea NATO în Europa Centrală. Cu toate acestea, deși Beijingul condamnă sancțiunile occidentale, nu le încalcă.
Într-un editorial publicat pe 14 septembrie, cotidianul chinez Global Times, care reflectă poziția partidului, explica: ”China nu a fost niciodată implicată în conflictul Rusia-Ucraina”, ”a fost întotdeauna în favoarea respectării suveranității și integrității teritoriale a tuturor țărilor”.
În China Daily, organul oficial al Partidului Comunist Chinez în limba engleză, Xu Wenrong, membru al Academiei de Științe, insista joi asupra ”neutralității” Chinei și afirma că Beijingul ”își exprimă simpatia pentru victimele conflictului și oferă asistență materială Ucrainei pentru a ajuta la depășirea crizei cu care se confruntă”. Autoarea reamintește însă importanța pe care o acordă Beijingul bunelor relații cu Rusia, vecinul cu care China împarte 4.300 de kilometri de granițe și evocă cu siguranță relații ”prietenoase”, dar și ”normale” cu Moscova.
Sprijinul Beijingului pentru Moscova, pe de altă parte, se reflectă clar în două semnale: Xi Jinping nu a avut niciodată vreo conversație telefonică cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, din februarie și până acum. Li Zhanshu, numărul trei chinez, a rezumat, de asemenea, poziția chineză: ”Înțelegem pe deplin necesitatea tuturor măsurilor luate de Rusia pentru a-și proteja interesele fundamentale. Oferim ajutor prin acțiuni coordonate”, a spus el la începutul acestei săptămâni la Moscova, în timpul unei întâlniri de pregătire pentru întâlnirea Xi-Putin.
”China sprijină interesele naționale ale Rusiei în toate problemele internaționale (…) Este și cazul cu Ucraina. Statele Unite și NATO se grăbesc la poarta Rusiei, amenințând securitatea națională a Rusiei. În acest caz, Rusia face ceea ce trebuie să facă pentru a se proteja. Ea și-a exercitat doar dreptul la autoapărare împotriva Statelor Unite, care nu i-a lăsat altă alegere”.
Transmis pe scară largă la televiziunea rusă, acest discurs al lui Li Zhanshu urmează cu fidelitate linia Kremlinului, notează Le Monde.
”Contrabalansarea puterii americane”
În timp ce China și-a crescut achizițiile de petrol și cărbune rusești în prima jumătate a anului (creștere de aproape 100% între februarie și iunie), se pare că nu a oferit ajutor militar Moscovei. ”Valoarea crescută a schimburilor comerciale este determinată de prețurile ridicate la energie, precum și de un efect de relansare. Economiile ambelor țări se redresează după pandemia de Covid-19, motiv pentru care creșterea relațiilor comerciale este firească.
De asemenea, trebuie menționat că China este foarte atentă și urmează sancțiunile internaționale [împotriva Rusiei] la literă. ”Aș fi foarte surprins să văd companii chineze care continuă să livreze Rusiei tehnologie pentru uz militar pe termen scurt. Dar, pe viitor, cred că chinezii vor institui mecanisme speciale [pentru a realiza acest lucru], așa cum au făcut cu Iranul și Coreea de Nord, pentru a exporta tehnologii ocolind sancțiunile”, anticipează Temur Umarov.
Exact spre Iran și Coreea de Nord a trebuit să se îndrepte Moscova pentru a-și satisface nevoile de echipamente militare.
”Obiectivul Beijingului este, cu siguranță, să-și păstreze înțelegerea cu Moscova la nivel strategic pentru a contrabalansa puterea americană și presiunea economică în creștere a Occidentului asupra Chinei. Dar vrea să facă acest lucru fără a fi nevoit să sprijine Moscova la nivel tactic, pentru că vrea să beneficieze în continuare de accesul pe piețele mondiale, să evite sancțiunile occidentale și să construiască relații cu țări cărora le este frică de Rusia, precum cele din Asia Centrală”, decriptează Evan Feigenbaum, cercetător la Fundația Carnegie pentru Pace Internațională.
China și Rusia ar putea semna un acord privind construcția unei noi conducte, Power of Siberia 2, dar discuțiile sunt în desfășurare privind traseul acesteia. ”Prietenii noștri chinezi sunt negociatori duri”, a declarat recent Vladimir Putin la Vladivostok.
Punerea în discuție a statului kazah de către ruși
Termenii aleși de Xi Jinping pentru a-l sprijini pe cel pe care îl numește uneori ”vechiul său prieten”, alteori ”cel mai bun prieten” al său, vor fi cu atât mai atent aleși cu cât vor fi pronunțați în marginea summit-ului Organizației de Cooperare de la Shanghai, singura organizație internațională care are un nume chinezesc – pe care Beijingul o prezintă ca pe un ”model al adevăratului multilateralism”.
Cu toate acestea, țările SCO sunt departe de a fi toate pe aceeași lungime de undă când vine vorba de probleme internaționale, în special în privința invaziei Ucrainei.
Președintele kazah Kassym-Iomart Tokayev a declarat în iunie că acele ”cvasi-state” (republicile autoproclamate și subordonate Moscovei Donețk și Lugansk) ”nu sunt recunoscute de Kazahstan”, iar țara sa ”respectă suveranitatea teritorială a Ucrainei”.
Nicio țară din Asia Centrală nu a recunoscut anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Drept răspuns, Moscova a tăiat în mod repetat (sub pretexte tehnice) conducta CPC, care traversează sudul Rusiei și care este esențială pentru exporturile de petrol kazah către Occident.
”Moscova folosește CPC ca pârghie asupra Kazahstanului pentru a-l face să plătească pentru declarațiile sale despre cvasi-republicile Donețk și Luhansk. Cu toate acestea, probabil că pentru chinezi acest lucru nu este pe placul lor, deoarece crește prețul petrolului și le afectează economia”, notează Michaël Levystone, cercetător asociat la IFRI și specialist în Asia Centrală.
Interpretată ca o încercare de restabilire a hegemonia rusă, invazia Ucrainei este percepută negativ în fostele republici sovietice. Mai ales că retorica rusă față de aceste țări din Asia Centrală a devenit mai amenințătoare. Mai mulți lideri ruși au chestionat statul kazah, uneori descris drept ”artificial” sau ”foarte recent”. De aici această sentință remarcată a lui Xi Jinping pronunțată miercuri în timpul interviului cu Kassym-Jomart Tokayev la Nursultan, capitala kazahei: ”Orice ar fi evoluția situației internaționale, în viitor, vom sprijini cu hotărâre și Kazahstanul în apărarea independenței sale. , suveranitatea și integritatea teritorială; [China se pronunță] categoric împotriva amestecului oricărei forțe în afacerile interne ale țării dumneavoastră.
Luând o viziune opusă față de Moscova, Beijingul caută astfel să liniștească elitele Asiei Centrale, poziționându-se drept garant al stabilității regionale. (Sursa: RADOR)
Xi Jinping: China dorește să-și asume un rol de ”mare putere” împreună cu Rusia
Președintele rus Vladimir Putin a denunțat joi tentativele occidentale de a crea o ”lume unipolară”, în cadrul întrevederi cu Xi Jinping, salutând poziția ”echilibrată” a Beijingului în privința războiului din Ucraina.
La rândul său șeful statului chinez l-a asigurat pe liderul rus că China dorește să-și asume un rol de ”mare putere” împreună cu Rusia, relatează France Presse, preluată de Agerpres.
”Tentativele de a crea o lume unipolară au luat recent o formă absolut urâtă și sunt total inacceptabile', a declarat Putin, adresându-i-se lui Xi la Samarkand (Uzbekistan) în cadrul unei întâlniri în marja summitului Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), prima dintre cei doi lideri după lansarea ofensivei ruse în Ucraina la sfârșitul lunii februarie.
Putin a reînnoit sprijinul Moscovei pe tema Taiwanului, unde vizitele unor oficiali americani în ultimele săptămâni au suscitat indignarea Chinei.
”Condamnăm provocările SUA”, a declarat Putin, subliniind că Moscova își menține adeziunea față de principiul ”unei singure Chine”, recunoscând doar guvernul chinez, și se opune ”provocărilor” SUA în strâmtoarea Taiwan, potrivit Reuters. China consideră Taiwan drept o provincie a sa rebelă și nu exclude integrarea insulei în teritoriul continental chiar cu forța.
”Sunt convins că întâlnirea noastră de astăzi va conferi un impuls suplimentar consolidării parteneriatului strategic între Rusia și China”, a adăugat Putin.
Comentarii