BERLIN

Candidatul popularilor la șefia Comisiei Europene Manfred Weber a promis că se va opune proiectului de construcție a gazoductului Nord Stream 2, dacă va fi ales președinte al Executivului UE. Această abordare este contrară poziției guvernului german, care dorește finalizarea conductei, dar Weber a subliniat că este un candidat european, nu unul german, în alegerile europarlamentare din mai.

Potrivit lui Manfred Weber, Nord Stream nu este în interesul Europei, pentru că va crește dependența energetică față de Rusia.

În acest timp însă, guvernul german încearcă să convingă celelalte state membre să accepte conducta și a negociat un compromis cu Franța în februarie. Potrivit informațiilor publicate în presă, pentru a obține acordul, Germania a renunțat la anumite excepții ridicate în privința Directivei drepturilor de autor. (Florence Schulz, EURACTIV.de)

ATENA

Garanțiile lui Weber: Weber și-a lansat ieri campania electorală în Atena și a semnat o „garanție pentru viitoarea Comisie Europeană”. Potrivit acestei declarații, 10.000 de noi angajați ai Frontex vor fi operaționali până în 2022, cu cinci ani mai devreme de 2027 cum prevăd planurile actuale, iar UE va avea un serviciu special (un fel de FBI) pentru terorism.

Weber a mai spus că Partidul Popular European va sprijini introducerea unui impozit digital la nivelul UE pentru a finanța un fond al „tranziției tehnologice” pentru a-i ajuta pe cei afectați de modificările aduse de tehnologie. Candidatul PPE a mai promis că va milita pentru interzicerea plasticului de unică folosință prin tratate internaționale și interzicerea muncii copiilor la nivel mondial. În plus, Weber a vorbit de birocrația de la Bruxelles, spunând că va abroga cel puțin 1.000 de texte legislative desuete. (Theodore Karaoulanis, EURACTIV.gr)

SOFIA

ALDE nu comentează listele partidelor membre: Grupul liberalilor europeni (ALDE) nu a dorit să comenteze nominalizarea lui Delyan Peevski, una dintre cele mai controversate figuri din peisajul politic din Bulgaria, pe lista pentru europarlamentare a Mișcării pentru Drepturi și Libertate (DPS). Situat pe a doua poziție, Peevski are mari șanse să fie ales, la fel ca acum cinci ani, când însă și-a cedat mandatul în favoarea Iskrăi Mihailova, la acea dată ministru al mediului, se presupune la cererea lui Guy Verhofstadt. „Partidul ALDE nu comentează niciodată compoziția listelor partidelor afiliate. Dacă dl. Peevski este ales și își preia locul din Parlamentul European, va fi treaba grupului să se asigure că membrii săi respectă valorile noastre liberal-democrate”, a răspuns un purtător de cuvânt al ALDE solicitării EURACTIV. (Georgi Gotev, EURACTIV.com)

BRUXELLES

Continuă valul verde? Partidul ecologist Ecolo câștigă teren în sondaje, în timp ce partidele de centru-dreapta aflate la guvernare scad în preferințele alegătorilor, potrivit ultimului sondaj publicat de La Libre, De Standaard, the RTBF și VRT. În Bruxelles, verzii sunt pe prima poziție, cu 21,5% din intențiile de vot, urmați de social-democrații de limbă franceză PS (19%) și conservator-liberalii MR (15,5%). În Valonia, PS a pierdut teren, dar e pe prima poziție, cu 24,7%, în timp ce Ecolo e creditat cu 22%. În Flandra, naționaliștii flamanzi N-VA rămân primii cu 27,9%, în fața creștin-democraților CD&V (14,7%), Groen (14,6%) și liberalilor Open VLD (14,2%). (Alexandra Brzozowski, EURACTIV.com)

LONDRA

Negocieri fără viitor: Discuțiile dintre guvernul conservator condus de Theresa May și laburiștii conduși de Jeremy Corbyn sunt în pragul colapsului, după ce opoziția a spus că premierul nu a acceptat nicio concesie la cerințele principale ale laburiștilor, inclusiv o uniune vamală permanentă cu UE. Se presupune că May plănuiește un nou vot asupra acordului ei privind Brexit în următoarele zece zile pentru a evita organizarea alegerilor pentru Parlamentul European. (Benjamin Fox, EURACTIV.com)

PARIS

Nathalie Loiseau, atacată: Atât partide de dreapta cât și de stânga au reacționat la publicarea informației că Nathalie Loiseau, cap de listă al partidului lui Emmanuel Macron pentru alegerile europene, a candidat în 1984 pe o listă studențească apropiată de extrema dreaptă. „Nu este de mirare că vrea să dezbată doar cu Jordan Bardella (purtător de cuvânt al Frontului Național, formațiunea lui Marine Le Pen - n.r.), îi amintește de tinerețe”, a comentat Manon Aubry de la partidul de stânga La France insoumise (LFI) pe Twitter. „Ar trebui să arătăm mai multă umilință când avem astfel de experiențe în trecutul nostru”, a spus liderul republicanilor (LR), François-Xavier Bellamy. Sonia Krimi, colegă cu Loiseau în La République En Marche, a spus că este șocată, dar a descris respectiva candidatură drept „o greșeală a tinereții”. (EURACTIV.fr)

ROMA

Tensiuni în guvern: Cele două partide din coaliția de guvernare - Mișcarea 5 Stele și Liga Nordului - sunt din nou în conflict, de această dată pe tema părții administrației centrale din datoriile imense acumulate de consiliul municipal al Romei. 5 Stele, care administrează în prezent Roma, vrea să transfere datoria printr-o nouă lege a „creșterii”, dar liderul Ligii, Matteo Salvini, nu vrea să ofere niciun fel de sprijin financiar. (Gerardo Fortuna, EURACTIV.com)

VARȘOVIA

Din dragoste pentru Londra: Fostul ministru polonez de finanțe Jan Vincent Rostowski, care deține și cetățenie britanică, a decis să candideze pentru alegerile europene din partea Change UK, o organizație formată de parlamentari britanici care se opun Brexit. (EURACTIV.pl)

BRATISLAVA

Supravegherea jurnaliștilor: O operațiune masivă de supraveghere a mai multor jurnaliști și politicieni slovaci a avut loc timp de circa șase luni în 2017-2018, a scris publicația Dennik N. Omul de afaceri Marián Kočner, care este acuzat că a ordonat asasinarea jurnalistului Jan Kuciak, a plătit investigatori profesioniști pentru a găsi motive de discreditare. Președintele slovac Andrej Kiska a spus că așteaptă acțiuni hotărâte din partea premierului și anunțarea unor măsuri concrete pentru ca „cetățenii să se simtă în siguranță”. (Zuzana Gabrižová, EURACTIV.sk)

PRAGA

Sprijin pentru Serbia: După o întâlnire cu omologul sârb Ivica Dacic, ministrul ceh de externe Tomáš Petříček (S&D) a spus că viitoarea Comisie Europeană ar trebui să se implice mai mult în medierea dialogului dintre Serbia și Kosovo, iar UE ar trebui să accelereze negocierile de aderare a Serbiei. „Cehia susține Serbia pe drumul către UE. Suntem gata să împărtășim experiența noastră în privința procesului de aderare și a statului de membru EU”, a spus Petříček. (Aneta Zachová, EURACTIV.cz)

BUCUREȘTI

Nou conflict între președinte și guvern: Klaus Iohannis a respins propunerile de miniștri pentru justiție, fonduri europene și românii de pretutindeni, spunând că cei nominalizați nu au ținuta necesară pentru o asemenea funcție și caracterizând întreaga remaniere drept o „farsă”. Săptămâna trecută, PSD a forțat demisiile celor trei miniștri, dar persoanele propuse să îi înlocuiască au generat ample reacții negative. După refuzul lui Iohannis de a-i numi pe cei propuși, guvernul a fost forțat să desemneze miniștri interimari pe cele trei poziții. (EURACTIV.ro)

ZAGREB

Surplus în 2018: Guvernul croat a precizat că surplusul bugetar de 0,2% din PIB (care vine după un excedent de 0,8% din PIB în 2017) este „rezultatul administrării responsabile a finanțelor publice, al implementării reformelor și stimulării investițiilor”. Încheierea anului 2018 cu surplus este considerată o realizare importantă, dat fiind că guvernul a fost nevoit să plătească garanții pentru constructorul de nave Uljanik. Datoria publică a Croației este de 74,6% din PIB, dar pe un trend descrescător. (Željko Trkanjec, EURACTIV.hr)

LJUBLJANA

Multilateralism: Ministrul sloven de externe Miro Cerar le-a transmis ambasadorilor de la Ljubljana că pentru Slovenia rămâne o prioritate „multilateralismul eficient și bazat pe reguli, care asigură stabilitate, predictibilitate și relații reglementate”. El a evidențiat nevoia unor relații mai bune cu SUA, dar Slovenia va continua să construiască și o relație solidă cu Rusia. (Željko Trkanjec, EURACTIV.hr)

BELGRAD

Demarcarea: Premierul Serbiei Ana Brnabić a spus că demarcarea graniței cu Kosovo nu a fost niciodată pe agendă, dar ar putea fi una dintre opțiuni. Ea a mai spus însă că autoritățile de la Pristina nu au respectat în ultimii șase ani acordul de la Bruxelles, deși partea sârbă și-a îndeplinit obligațiile. Premierul sârb a criticat și UE pentru că nu ar fi făcut nimic pentru a determina Kosovo să își respecte obligațiile, deși este garant al acordului. (Beta-EURACTIV.rs)