Xi Jinping își confirmă hegemonia în China
Niciunul dintre cei 2.952 de delegați nu a îndrăznit să se abțină la votul pentru un al treilea mandat de cinci ani pentru președintele Republicii Populare Chineze.
A durat zece ani, dar Xi Jinping a obținut ceea ce și-a dorit de la Partidul Comunist Chinez (PCC): o echipă complet devotată. Pasul principal a fost făcut la cel de-al 20-lea Congres al PCC, din octombrie 2022. Xi l-a îndepărtat pe fostul rival Li Kechiang și a numit un nou Birou Politic de 24 de persoane, format din oficiali în care are deplină încredere. A mai rămas un al doilea pas de făcut: aceeași procedură cu aparatul de stat, comentează Le Monde.
La sfârșitul sesiunii anuale a Parlamentului chinez, care a avut loc între 4 și 13 martie, s-a decis. Vineri, 10 martie, niciunul dintre cei 2.952 de delegați ai Adunării Naționale Populare nu a îndrăznit să se opună sau chiar să se abțină la desemnarea președintelui Republicii. Xi Jinping a fost ales în unanimitate pentru un al treilea mandat de cinci ani. A doua zi, noul prim-ministru, Li Qiang, în vârstă de 63 de ani, a fost și el confirmat cu brio.
Originar din Zhejiang, Li a fost mâna dreaptă a lui Xi din 2004 până în 2007, când era secretar al acestei provincii bogate situate la sud de Shanghai. Xi Jinping are deplină încredere în el. Acest om, secretar al Partidului Comunist pentru orașul Shanghai din 2017 până în 2022, va fi doar un simplu colaborator, sau va avea, grație acestei apropieri, o adevărată marjă de manevră?
Luni, 13 martie, în timpul primei sale conferințe de presă, Li Qiang, despre care se spune că este "pro-business", a lăudat pe larg companiile private, dar a amintit și că principala prioritate a guvernului este "consolidarea sectorului public".
În timp ce instituțiile internaționale consideră că China a fost precaută în a viza o creștere de "aproximativ 5%" în acest an, Li Qiang a considerat, dimpotrivă, că "atingerea acestui obiectiv nu va fi ușoară și va necesita să ne dublăm eforturile".
Întrebat despre o prelungire a vârstei de pensionare (stabilită în prezent la 55, sau chiar 50, pentru femei și 60 pentru bărbați) pentru a face față creșterii speranței de viață și scăderii natalității, Li Qiang a considerat că este necesară "prudență" pe acest subiect, sugerând că anul acesta nu va avea loc nicio reformă în acest domeniu.
Un ministru al apărării vizat de sancțiunile SUA
Noua echipă guvernamentală include câteva surprize. Noul ministru al apărării, Li Shangfu, inginer aeronautic și general al Armatei Populare de Eliberare, este unul dintre părinții programului spațial chinez. El a fost sancționat de administrația americană în 2018, pentru că a achiziționat avioane de luptă și rachete rusești. Qin Gang, numit ministru al afacerilor externe – și membru al Biroului Politic – în octombrie 2022, beneficiază de o nouă promovare, întrucât acum este și consilier de stat. Un titlu care îl plasează sub viceprim-miniștri, dar deasupra celorlalți miniștri.
Marți, 7 martie, Qin Gang, în timpul primei sale conferințe de presă, a avertizat Statele Unite: Fără o schimbare de direcție în politica americană, vor exista "conflict și confruntare", a spus el. "Nu vor fi mai puține dificultăți pentru China în acest an", a menționat Li Qiang.
Xi Jinping pare convins că al treilea mandat al său va fi marcat de rivalitatea cu Statele Unite. Luni, 6 martie, a dat tonul criticând pe nume Washingtonul – ceea ce face rar – în fața industriașilor chinezi. "Țările vestice, conduse de Statele Unite, au implementat o [politică] de a ne ține, încercui și sufoca, ceea ce ridică provocări fără precedent pentru dezvoltarea Chinei".
Pe 13 martie, în timpul sesiunii de închidere a Parlamentului, Xi Jinping a corelat securitatea și dezvoltarea țării: "Trebuie să promovăm intens modernizarea apărării naționale și să facem din forțele armate un «mare zid de oțel» care să protejeze efectiv suveranitatea, securitatea și dezvoltarea națională", a spus el.
Potrivit acestuia, "securitatea este fundamentul dezvoltării, iar stabilitatea este o condiție prealabilă pentru prosperitate".
Ședința Parlamentului a fost și un prilej de extindere considerabilă a atribuțiilor Ministerului științei și tehnologiei, pentru a accelera independența tehnologică a țării.
Spre surprinderea generală, doi dintre pilonii politicii macroeconomice, ambii în vârstă de 60 de ani, își păstrează funcțiile: Yi Gang, guvernatorul băncii centrale, un om apreciat de piețe, și Liu Kun, ministrul de finanțe. Xi Jinping, evident, continuă să se teamă de o criză financiară majoră. În cadrul acestei sesiuni parlamentare, China a decis să consolideze supravegherea tuturor piețelor financiare, prin recentralizarea acesteia, unificând-o și numind tot personalul din sector drept funcționari publici.
Sursa: RADOR
Xi va discuta cu Zelenski și urmează să se întâlnească cu Putin săptămâna viitoare
Potrivit unor persoane la curent cu subiectul, liderul chinez, Xi Jinping, intenționează să discute cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru prima oară după lansarea războiului din Ucraina, pare-se, după ce, săptămâna viitoare, el va efectua o vizită la Moscova pentru a se întâlni cu președintele rus, Vladimir Putin, relatează The Wall Street Journal.
Întrevederile cu Putin și cu Zelenski - aceasta din urmă fiind programată pe cale virtuală - reflectă dorința Beijingului de a avea un rol mai activ în medierea încheierii războiului din Ucraina.
Cu ocazia vizitei în Rusia, Xi intenționează să viziteze și alte state europene, deși, potrivit acelorași surse, itinerarul exact încă nu a fost confirmat. Dacă va avea loc, o discuție directă cu Zelenski ar marca un efort semnificativ al Beijingului de a-și aroga rolul unui negociator de pace în Ucraina, efort care, până acum, în Europa a fost privit cu scepticism. Demersul ar întări, totodată, poziția Beijingului ca putere mondială după ce, săptămâna trecută, țara a facilitat o surprinzătoare detensionare a relațiilor dintre Arabia Saudită și Iran.
Anterior, Reuters a relatat că vizita lui Xi ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare. În luna februarie, The Wall Street Journal transmitea că Xi se pregătește să viziteze Moscova în lunile următoare. Această deplasare în străinătate ar fi prima după ce Xi și-a asigurat un al treilea mandat, fără precedent, ca șef de stat al Chinei. Evenimentul survine în timp ce personajul, acum în vârstă de 69 de ani, caută să își consolideze statutul în calitate de om de stat de alură mondială, încercând, totodată, să facă față competiției crescânde cu Statele Unite și cu aliații acestora.
Ministerul chinez de rxterne nu a răspuns solicitării privind o declarație pe această temă.
Programul turneului lui Xi este menit să profite de situația favorabilă provocată de acordul convenit între Arabia Saudită și Iran, semnat la Beijing - un acord care, potrivit unor comentatori, a marcat sfârșitul a șapte ani de relații încordate. Acordul a facilitat, totodată, și o creștere a influenței Chinei în Orientul Mijlociu, anterior dominată de Statele Unite, în calitate de prim negociator al puterii din zonă.
Este pentru prima dată când Beijingul a intervenit atât de direct în rivalitățile politice din Orientul Mijlociu, fiind și pentru prima oară când un un astfel de acord a fost încununat de succes.
Ultimul demers ambițios al Chinei, respectiv, acela de a juca un rol major ca mediator de pace pe plan mondial, datează de la începutul anilor 2000, când țara a lansat tratativele hexapartite pentru a reduce programul de înarmare nucleară al Coreii de Nord în schimbul unor ajutoare. Tratativele, la care au participat și Statele Unite, au eșuat în 2008, din momentul când Coreea de Nord s-a retras, deși se bucura de un puternic sprijin economic din partea Beijingului.
În cazul Ucrainei, o ieșire din criză ar reprezenta un obiectiv mai important decât acordul dintre Arabia Saudită și Iran, mai ales având în vedere că ambele părți implicate în război cred că încă au mai rămas multe probleme de discutat în privința terenului în dispută. Niciuna dintre părți nu s-a arătat dispusă să înceteze lupta.
Cu toate acestea, Beijingul este destul de direct interesat să se pună capăt conflictului. Războiul a pus Beijingul într-o situație neplăcută, silindu-l pe Xi să oscileze între parteneriatul fără limite cu Rusia și propriile sale relații cu Putin, în pofida neîncrederii și a tensiunilor crescânde cu Statele Unite și cu aliații acestora.
Luna trecută, China s-a afișat drept un mediator neutru, propunând încetarea focului și niște tratative de pace care să pună capăt războiului din Ucraina. Potrivit unui document în 12 puncte, Ministerul chinez de externe a pledat pentru găsirea unei soluționări politice a conflictului și pentru renunțarea la sancțiuni unilaterale. China a părut, totodată, să avertizeze guvernul de la Moscova, recomandându-i să nu escaladeze conflictul prin armament nuclear.
În cursul unei reuniuni de luna trecută, care marca împlinirea unui an de la invazia Rusiei, Zelenski a spus că intenționează să se întâlnească cu Xi pentru a discuta ideile Chinei în privința încetării conflictului din Ucraina. El și-a exprimat speranța ca țara să nu furnizeze armament Rusiei – un demers la care, potrivit Statelor Unite, China s-ar gândi, dar pe care ea l-a negat. Guvernul Rusiei a declarat că împărtășește opiniile Beijingului legate de conflict și salută propunerile de pace ale Chinei.
Primul punct al planului de pace propus de China, care pledează pentru respectarea suveranității tuturor țărilor, reprezintă o piatră de temelie a politicii externe a Beijingului. Este una care s-a confirmat și în ultimul an al invaziei Rusiei. Oficial, China consideră Ucraina drept un stat suveran, iar Xi și Zelenski au discutat la telefon pentru a marca împlinirea a 30 de ani de relații între cele două țări, cu doar câteva săptămâni înaintea atacurilor lansate de trupele ruse. Totuși, Beijingul s-a abținut de la a condamna operațiunile rușilor în Ucraina, evitând să le califice drept o invazie.
Nu se știe dacă Xi a discutat cu Zelenski după lansarea ostilităților, deși, de la declanșarea războiului, liderul chinez a discutat de mai multe ori cu Putin prin intermediul unor videoconferințe sau prin întâlniri față în față. O astfel de întâlnire a fost cea din septembrie trecut, din Uzbekistan – prima vizită în străinătate a lui Xi după apariția pandemiei.
Înaintea războiului, China a fost cel mai important partener comercial al Ucrainei, ea importând din această țară europeană aproape 30% din necesarul de porumb. China a făcut, totodată, investiții și în niște proiecte de infrastructură din Ucraina, deși, la cel puțin unul – o cale ferată între aeroport și centrul Kievului – s-a renunțat în urma unor acuzații de corupție.
În 2022, comerțul dintre China și Ucraina a scăzut cu 60% după ce, cu un an în urmă, acesta atinsese o valoare de 7,6 miliarde de dolari. În același timp, relațiile comerciale dintre Moscova și Beijing au crescut semnificativ, cu 29%, comparativ cu anul anterior, atingând 190 miliarde de dolari, după cum reiese din datele oficiale chineze. Întrucât vânzările de petrol și gaze ale Rusiei destinate Europei au scăzut, China s-a dovedit un important cumpărător. Rusia a început să folosească tot mai mult yuanul, moneda națională a Chinei.
Sursa: RADOR
Comentarii