Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și dizidentul rus Alexei Navalnîi se numără printre favoriții pentru Premiul Nobel pentru Pace din 2023, transmite Reuters.

Totuși, experții afirmă că militanții pentru drepturile femeilor, popoarele indigene sau mediul înconjurător ar putea foarte bine să atragă atenția.

Deși casele de pariuri îl consideră pe Zelenski un candidat de top pentru a se alătura listei ilustre a laureaților, de la Nelson Mandela la Martin Luther King, specialiștii în Premiile Nobel cred că, în calitate de lider în timp de război, președintele ucrainean are puține șanse să fie desemnat.

Șansele lui Navalnîi, care este închis, sunt reduse deoarece disidenții ruși au câștigat premiul în anii precedenți.

Al treilea favorit al caselor de pariuri este activistul Ilham Tohti, închis și el, deși acest lucru ar infuria China. Când disidentul Liu Xiaobo a câștigat premiul pentru pace, Beijingul a înghețat relațiile diplomatice cu Oslo timp de șase ani.

Henrik Urdal, directorul Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo, a afirmat că, într-un an care marchează cea de-a 75-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului, comitetul ar putea decide să pună în lumină contribuția activiștilor la pace.

Un premiu acordat lui Tohti sau altui activist din China ar reprezenta un mod binevenit de a se concentra asupra regimului tot mai autoritar din Beijing, a declarat el.

Urdal a menționat și numele lui Narges Mohammadi din Iran, care militează pentru drepturile femeilor și împotriva pedepsei cu moartea și care se află în prezent în închisoare; și numele lui Mahbouba Seraj din Afghanistan, care, în ciuda interdicției impuse de talibanii aflați la putere, continuă să militeze pentru dreptul fetelor la educație și pentru alte drepturi ale femeilor.

Premiul din anul trecut, văzut de mulți ca o critică la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost acordat activistului belarus Ales Bialiatski, grupului pentru drepturile omului Memorial din Rusia și Centrului pentru Libertăți Civile din Ucraina.

Comitetul Nobel ar putea dori, de asemenea, să atragă atenția asupra schimbărilor climatice, un subiect pe care comitetul l-a abordat ultima dată în 2007, când a acordat premiul Panelului Interguvernamental privind Schimbările Climatice și fostului vicepreședinte al SUA, Al Gore.

Dan Smith, directorul Institutului Internațional pentru Cercetarea Păcii din Stockholm, a menționat mișcarea "Fridays for Future", inițiată de Greta Thunberg, ca un posibil candidat, precum și liderul indigen Chief Raoni Metuktire al poporului Kayapo din Brazilia, care de decenii militează pentru protejarea pădurii Amazoniene.

"Participarea popoarelor indigene la protejarea mediului va fi cu adevărat fundamentală pentru șansele noastre de a supraviețui acestei crize actuale", a spus Smith.

Urdal a fost de acord că drepturile popoarelor indigene ar putea fi în centrul atenției, menționându-l pe Victoria Tauli-Corpuz din Filipine, fostul Raportor Special al Națiunilor Unite pentru Drepturile Popoarelor Indigene, și liderul indigen ecuadorian, Juan Carlos Jintiach.

Alți posibili laureați includ organizații internaționale precum Curtea Internațională de Justiție (CIJ), agenția ONU pentru refugiați UNHCR, Fondul pentru Copii UNICEF sau Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR).