Șeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a primit joi seara noile propuneri de reforme promise de Grecia, în speranța de a obține un al treilea program de asistență financiară și de a rămâne în zona euro. Anunțul a fost făcut de Michel Reijns, purtătorul de cuvânt al președintelui Eurogrup, potrivit Agerpres. Aceste propuneri de reformă urmează să fie transmise creditorilor Greciei - UE, BCE, FMI.

The Guardian scrie că Guvernul Greciei a trimis catre Eurogrup un pachet foarte dur de reforme și reduceri de cheltuieli țn valoare de 13 miliarde de euro, care ar include măsuri precum creșterea TVA, reforma sistemului de pensii și reforme în domeniul funcțiilor publice.

"Noile propuneri ale Greciei au fost primite de președintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem. Este important ca instituțiile (creditoare) să le ia în considerare în evaluarea lor" privind viitorul program de ajutor pentru Atena, a indicat Michel Reijns pe contul său de Twitter.

Creditorii Greciei vor să analizeze "imediat" aceste documente, a declarat o sursă europeană, după care ele vor fi prezentate sâmbătă miniștrilor de finanțe din zona euro, înainte de summitul extraordinar al celor 28 de state ale Uniunii Europene, convocat duminică la Bruxelles.

Cu aceste propuneri pe masă, creditorii vor putea evalua suma programului de ajutor pentru Grecia, a indicat o altă sursă europeană, citată de AFP.

Propunerile Greciei trimise joi seara creditorilor săi (UE, BCE și FMI) includ o creștere a TVA, precum și reforme în sistemul de pensii și în domeniul funcției publice, măsuri ce vizează creșterea veniturilor la buget în schimbul obținerii unui ajutor financiar pe trei ani. 

Potrivit textului cuprinzând aceste propuneri, text publicat de guvernul de la Atena și citat de AFP, Grecia dorește o soluție "pentru reglementarea" enormei sale datorii publice, de 180% din PIB, precum și un "pachet de 35 miliarde de euro" consacrat creșterii economice.

În textul de 13 pagini intitulat "Acțiuni prioritare și angajamente", Grecia își asumă obligația de a adopta aproape toate măsurile propuse de creditori la 26 iunie și pe care Atena le-a respins atunci anunțând organizarea unui referendum.

Astfel, prin noile propuneri Atena acceptă o creștere a TVA la 23 %, față de 13% în prezent. Pentru produsele de bază, energie electrică și hoteluri, TVA rămâne la 13%, iar pentru medicamente și cărți la 6%.

Creșterea TVA a constituit un punct major de divergență între Atena și creditorii săi în lungile și dificilele negocieri din ultimele luni.

Guvernul grec propune totodată suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele grecești (adică reducerea de 30% a TVA aplicată de mai mulți ani), începând cu insulele cele mai bogate și cu cele turistice, așa cum doreau creditorii. Acest proces va începe în octombrie și se va face treptat, urmând să se încheie până la sfârșitul anului 2016.

În ceea ce privește vârsta de pensionare, ea a fost fixată la 67 de ani sau 62 de ani, cu 40 de ani de activitate, și va fi introdusă treptat până în anul 2022.

În același timp, va fi redus plafonul cheltuielilor militare cu 100 milioane de euro în 2015 și cu 200 milioane în 2016, față de reducerea de 400 milioane propusă de creditori.

Guvernul grec acceptă de asemenea limitarea creșterii taxei asupra societăților, de la 26% la 28%, așa cum au propus creditorii, precum și programul de privatizare a numeroase întreprinderi publice.

Grecia a adresat miercuri o nouă cerere zonei euro, principalul său creditor, pentru un program de asistență financiară pe trei ani, al treilea din 2010 incoace, în schimbul unui efort bugetar la care tara se va angaja. Dacă această cerere nu va fi luată în considerare, reuniunea de duminică s-ar putea transforma într-un summit de criză.

Propunerile vor fi trimise vineri și Parlamentului grec pentru a aproba măsurile în cauză, potrivit agenției elene ANA.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către BCE. Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăți. Actuala situație nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni.

Statul elen riscă în prezent să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro.