Președintele Klaus Iohannis a anunțat că va decreta starea de urgență săptămâna viitoare. Ce presupune această situație excepțională și ce măsuri pot fi luate în timpul stării de urgență.

Funky Citizens a pregătit un material în care explică ce înseamnă starea de urgență, ce competențe primesc autoritățile și ce drepturi individuale pot fi restrânse.

Președintele Iohannis a explicat în declarația de presă de sâmbătă de ce este necesară instituirea stării de urgență: „Este foarte important ca măsurile care vor fi luate să fie luate la timp, în așa fel încât să prindă, iar pentru a face posibilă această luptă (...) am decis să decretez stare de urgență la începutul săptămânii viitoare”. Mai concret:

„Această stare de urgență va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulți bani domeniului sănătății, mai mulți bani pentru medicamente, mai mulți bani pentru aparatura medicală absolut necesară.

În același fel, această situație va permite să se realizeze achiziții într-un timp foarte scurt, cu proceduri simplificate, punând astfel la dispoziția Guvernului toate instrumentele necesare pentru a gestiona în modul cel mai eficient criza generată de coronavirus”, a spus șeful statului.

++++++

Starea de urgență reprezintă ansamblul de măsuri excepționale de natură politică, economică și de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul țării sau în unele unități administrativ-teritoriale în două situații diferite: dacă există unele pericole grave actuale sau iminente privind securitatea națională sau în cazul unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Starea de urgență este instituită de către Președintele României, prin decret, cu încuviințarea Parlamentului. Tot președintele ridică starea de urgență. Aceasta este instituită pentru 30 de zile, cu posibilitatea de a fi prelungită.

Starea de urgență este reglementată de Constituția României, de Legea nr. 453 din 1 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență și de Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, precizează Agerpres.

Oficialii au precizat că vor fi adoptate doar măsuri necesare pentru combaterea răspândirii noului coronavirus, menționează HotNews

„Având în vedere enunțarea în spațiul public/mediul online a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgență, fără a se menționa faptul că NU toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, menționăm faptul că vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Facem apel la responsabilitate și în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal și a măsurilor care pot avea legătură cu motivul pentru care a fost anunțată decizia referitoare la starea de urgență”, a precizat Grupul de comunicare strategică.

Ce prevede legislația: 

Pe durata stării de urgență, instituită ca urmare a producerii unor calamități sau dezastre, gestionarea măsurilor dispuse revine Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, sub conducerea ministrului Administrației și Internelor și în coordonarea prim-ministrului, așa cum prevede art. 19 din Legea nr. 453/2004.

Pe durata stării de urgență sunt interzise limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război, tortură și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante, condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional, precum și restrângerea accesului liber la justiție, potrivit art. 3 din OUG 1/1999. De asemenea, pe durata stării de urgență, exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale poate fi restrâns, cu excepția drepturilor omului și libertăților fundamentale, numai în măsura în care situația o cere și cu respectarea art. 53 din Constituția României, republicată.

Totodată, conform OUG nr. 1/1999, autoritățile civile și militare trebuie să aplice o serie de măsuri excepționale printre care: să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație; să efectueze razii; să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor; să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezență nu se justifică; să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice; să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute; să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate.