Pandemia globală cauzată de noul coronavirus a dus la exacerbarea fenomenului știrilor false, cu efecte îngrijorătoare; tinerii, copiii riscă să fie supraexpuși la informații ce pot deveni o sursă de stres pentru ei, arată organizația Salvați Copiii.

Andrei, 17 ani, Covasna: „În opinia mea, știrile false creează panică în societate și profită de atenția noastră pentru a beneficia de bani si influență.Ele nu fac decât să ne îngrijoreze în legătura cu situația pe care o avem și să dobândim un comportament instabil. Știrile false ne împiedică să vedem adevărul și să știm ce avem de făcut.” declară Andrei, un elev de 17 ani din Covasna.

Maria, 15 ani, Neamț: „Noi, tinerii, nu suntem deloc imuni la dezinformare. E de ajuns sa deschizi Facebook și să citești ce distribuie prietenii tăi mai puțin informați pentru a vedea acest lucru. Dezinformarea duce la greșeli ce pot fi grave în aceasta perioada sensibilă. Astfel, orice informație falsa generează ori panica, ori o agravare a situației actuale.” spune Maria, o adolescentă de 15 ani din județul Neamț.

O consultare națională realizată de Salvați Copiii în rândul copiilor și tinerilor cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani, a relevant faptul că, în contextul actual al COVID-19.

Teodora Stoica este coordonatorul programului "Ora de net", la Organizația Salvați Copiii. 

EURACTIV.ro: Ce v-a determinat să realizați o astfel de consultare cu privire la știrile false în rândul tinerilor și la impactul acestora? 

Teodora Stoica, Salvați Copiii: Există beneficii incontestabile pe care utilizarea Internetul le are în viața copiilor, dar și o serie de riscuri la care aceștia pot fi expuși prin acest mediu.

Încă din anul 2008, organizația Salvați Copiii derulează în România unicul program integrat de siguranță online dedicat copiilor – Ora de Net, co-finanțat de Comisia Europeană. În cadrul acestuia suntem constant în contact atât cu copii și adolescenți prin linia de consiliere ctrl_AJUTOR unde aceștia pot apela dacă întâmpină probleme pe internet, precum și cu cele 3.500 de cadre didactice ce aleg în mod voluntar să ne fie parteneri în derularea de activități educaționale în școli.

Comunicarea permanentă cu elevii și cadrele didactice ne permite să observăm anumite trenduri și încă de la începutul perioadei de izolare a fost evident pentru noi că multiplele mesajele neverificare sau chiar false ce apăreau pe rețelele sociale vor avea un impact asupra copiilor. Prin acest sondaj, ne-am dorit mult să aflăm în ce măsură copiii cunosc fenomenul știrilor false și ce simt ei referitor la acesta.

EURACTIV.ro: Credeți că putem vorbi de infodemie: care sunt concluziile sondajului? Dacă putem vorbi de infodemie, în ce măsură suntem pregătiți să îi facem față?

Teodora Stoica: Nu știu dacă sunt în măsură să mă pronunț cu privire la un potențial fenomen de infodemie, însă a fost cumva evident și, în același timp îngrijorător, faptul că în perioada izolării ne-am confruntat cu un val consistent de știri și informații incomplete, incorecte sau de-a dreptul false care au mizat exact pe emoțiile de teamă și nesiguranță ale oamenilor pentru a fi răspândite.

Sondajul pe care l-am realizat a arătat că:

• Doar 48% dintre copii declară că știu ce înseamnă o știre falsă.

• Aproape jumătate (49%) dintre copii spun că verifică uneori, rar sau deloc valoare de adevăr a informațiilor citite pe internet sau văzute la televizor

• Doar un procent mic dintre copii afirmă că verifică informația din surse oficiale (11%) sau că se consultă cu cei apropiați (17%).

Mai mult, un număr semnificativ de copii au spus că informațiile de genul celor prezentate în știrile false induc sentimente de teamă, stres, neîncredere sau chiar panică. Dacă observăm cu atenție aceste rezultate, devine clar faptul că este nevoie să susținem și să educăm copiii cu privire la informațiile pe care le văd sau citesc pe Internet.

Copiii sunt o categorie vulnerabilă în fața anxietăților sociale, iar expunerea excesivă la știri false poate duce cu rapiditate la adâncirea unor stări de anxietate sau chiar depresie.

EURACTIV.ro: Care dintre categoriile implicate direct sau indirect în procesul educațional (elevi, părinți, cadre didactice, autorități educaționale, ONG, altele) credeți că sunt conștiente de contagiozitatea și de pericolul știrilor false și a altor instrumente derivate? 

Teodora Stoica: Dacă ne dorim o societate în care toți actorii să înțeleagă efectele pe care le pot avea știrile false la nivel individual, dar și pericolul pe care acestea le prezintă pentru sistemele democratice, este important că împreună, autorități în domeniul educației, societate civilă și mass-media, să aducem educația media mai aproape de cadre didactice și elevi.

Este nerealist să ne așteptăm că aceștia vor fi capabili să înțeleagă pe deplin un fenomen atât de complex dacă nu li s-au pus la dispoziție informațiile și instrumentele corecte sau nu le-a fost dezvoltată capacitatea de a analiza critic.

De aceea, prin programul Ora de Net, vom continua să derulăm campanii educaționale și invităm cu mare drag alături de noi orice actor social care își dorește să construiască demersuri de atingere a cestui ideal.

EURACTIV.ro: În ce măsură înțeleg tinerii că nu orice informație trebuie luată de bună

Teodora Stoica: Cred că tinerii înțeleg parțial faptul că nu toate informațiile pe internet sunt neapărat complete sau reale. Observăm că adolescenții știu de pildă să verifice o informație din mai multe surse sau știu faptul că pe un blog sunt exprimate mai degrabă opinii personale. În același timp însă, este mai dificil pentru ei să diferențieze între un site oficial de știri, aparținând unei publicații serioase și situri false de știri, întrucât acestea sunt asemănătoare ca aspect. De aceea, considerăm că încă este nevoie să venim în sprijinul tinerilor cu informații și educație pe acestă temă.

EURACTIV.ro: Spuneți că oferiți suport psihologic întrucât știrile false mizează exact pe componenta de angoasă, de panică, ceea ce duce la perturbări de comportament și poate avea tot felul de consecințe?

Teodora Stoica: 

Una dintre cele mai importante caracteristici ale știrilor false este faptul că ele caută să stârnească o reacție emoțională puternică, caută să trezească emoții precum teamă, dezgust sau furie. Expunerea excesivă la știri false, cuplată mai ales cu o lipsă de comunicare în familie, poate duce cu rapiditate la adâncirea unor stări de anxietate sau chiar depresie.

De aceea, punem la dispoziția copiilor și adolescenților linia de consiliere ctrl_AJUTOR, unde ei pot apela când întâlnesc probleme pe Internet sau au nelămuriri în ceea ce privește acest mediu.

EURACTIV.ro: Cât este important un apel la calm, la echilibru?

Consider că dincolo de apelul la echilibru și calm, avem o responsabilitate de a veni în întâmpinarea părinților, copiilor și cadrelor didactice cu acțiuni concrete. Este necesar să încurajăm dezvoltarea gândirii critice prin activități educaționale, să îndemnăm la accesarea surselor oficiale, să educăm publicul cu privire la fenomenul știrilor false și să chiar să-l combatem prin punerea la dispoziție de informații corecte și complete.

EURACTIV.ro: Care este mesajul-cheie esențial pe care l-ați transmite fiecărei categorii: - elevi (copii, tineri), părinți, respectiv cadre didactice, autorități educaționale?

Teodora Stoica: Întrucât mi-ați dat o sarcină destul de dificilă, aș prefera mai degrabă să invit atât elevii, cât și cadrele didactice și părinții să acceseze pagina dedicată de pe site-ul Salvați Copiii unde pot găsi o serie de recomandări utile.

Acestea poate fi un bun punct de plecare în înțelegerea fenomenului știrilor false, precum și un spațiu unde pot găsi informații despre cum ne pot contacta dacă doresc să afle mai multe.

„Vorbim despre copii și este important ca vocea lor să fie auzită." 

INFOGRAFIC Știri false - sursa: Salvați copiii, detalii pe DGcademy.com