Pandemia de coronavirus afectează infrastructura democratică. Poate fi salvată mass-media, cum au fost salvate băncile în timpul crizei financiare? E nevoie de acțiuni pe termen scurt ale instituțiilor și guvernelor, dar și politici pe termen mediu.

În această Scrisoare Deschisă către Președintele Comisiei Europene, părți interesate și experți în domeniul mass-media, în nume propriu, împreună cu actuali și foști europarlamentari, solicită Executivului UE să sprijine acțiuni pentru încrederea publicului și să ajute la susținerea mass-media în această perioadă complicată.

Stimată președinte al Comisiei Ursula von der Leyen,

În timp ce oamenii sunt blocați în case și îngrijorați, consumul de știri crește spectaculos. Parlamentele și societatea civilă sunt afectate și ele: mass-media rămâne un pilon al democrației și al încrederii - atât timp cât poate funcționa corect. În afară de canalele publice, transmisiunea de știri este o activitate realizată pe bani puțini: jurnaliștii fac o treabă uimitoare, dar își riscă atât sănătatea, cât și locul de muncă.

Nu luați sectorul mass-media de-a gata

Sectorul mass-media era deja fragil, din cauza schimbărilor tehnologice și migrării unei mari părți a publicității către platformele americane. Cum intrăm într-o recesiune, majoritatea banilor din publicitate sunt în așteptare. Și cum oamenii nu se pot întâlni, presa își pierde acum și cea mai profitabilă linie de business: organizarea de evenimente.

Mai mult, distribuția ziarelor este suspendată în unele locuri. Dacă mass-media independente dispar, știrile false și dezinformarea nu vor mai fi contracarate, făcând din criza coronavirusului o „infodemie”. Canalele publice joacă un rol major, dar este nevoie și de voci din sectorul privat, în special în aceste perioade de limitare a libertăților. Criza de sănătate ar putea deveni o criză de încredere majoră, alimentând toate temerile, naționalismul radical sau mai rău.

Pentru a evita acest lucru, politicienii trebuie să se gândească la cine plătește acoperirea. Pentru a ajuta mass-media să supraviețuiască și să se adapteze, sunt necesare strategii pentru acest sector, atât din sectorul public, cât și din sectorul privat. UE nu poate face singură acest lucru - statele membre și organizațiile filantropice au un rol esențial, Uniunea pregătește un cadru de politici mai bun și ar trebui să conducă prin puterea exemplului.

Strategia pe termen mediu: politici pentru ecosistem

Reechilibrarea ecosistemului format de platformelor/publicitate/mass-media a fost practic ignorată în Strategia digitală a UE. Are unele legături orizontale precum Digital Services Act și, probabil, unele prevederi se aplică și jurnalismului.

Sunt necesare acțiuni de politică pe termen mediu (cum ar fi reglementarea platformelor de distribuție a conținutului și o strategie sectorială pentru sectorul mass-media). Nu ne referim la ele în această scrisoare deschisă: vor avea efecte prea târziu pentru ceea ce este necesar acum.

Oficialii UE sunt mândri de proiectul de cadru temporar care permite ajutoare de stat pentru susținerea economiei în timpul crizei de sănătate, iar acest cadru se aplică și mass-media în egală măsură. Dar, în cazul sectorului media, amânările fiscale și împrumuturile nu sunt suficiente, amânând doar problemele financiare.

Doamnă președinte von der Leyen: acordarea unui ajutor direct este în regulă, încurajarea celorlalți este bună, dar conducerea prin exemplu ar fi și mai bună...

Pe termen scurt: sprijin pentru a depăși actuala criză

Mass-media trebuie să taie unele costuri, să obțină venituri înlocuitoare și să stimuleze inovarea. Ca parte a planului de redresare economică deja schițat, iată câteva exemple:

O mai bună educație în domeniul mass-media: Pe lângă proiecte mai mici de educație, finanțarea unor vouchere gratuite pentru elevi și studenți pentru achiziționarea unor abonamente la instituții de presă.

Rambursarea costurilor cu asigurările sociale ale jurnaliștilor de bună credință (nu doar amânarea plăților): Sigur, asta ține de statele membre și de partenerii sociali, dar UE poate încuraja acest lucru. De asemenea, s-ar putea relaxa unele reguli, în special pentru freelanceri.

Recomandarea unor fonduri media pentru a sprijini producția de știri de calitate și pentru a combate dezinformarea: Și înființate acolo unde nu există încă. Ajutoarele pentru presă din Franța, de exemplu, se folosesc de criterii obiective și respectă independența mass-media. La nivelul UE, un comitet independent de mass-media ar putea evalua apelurile deschise pentru combaterea dezinformării, legate de coronavirus sau alte probleme majore viitoare.

Cheltuieli pentru publicitate: Publicitatea este o modalitate rapidă și respectuoasă de a alimenta mass-media, de a canaliza banii prin canale și contracte obiective. Spre deosebire de unele subvenții, aceasta nu interferează cu libertatea editorială. Campaniile masive de informare publică (nu reclame Google) ar susține încrederea publicului în politică și jurnalism. În Europa, veniturile din publicitate ale ziarelor se ridică la aproximativ 12 miliarde de euro pe an. Ca idee de mărime: dacă presupunem că se pierde o treime din această valoare în acest an, deficitul ar fi de 4 miliarde de euro; Comisia și Parlamentul ar putea acoperi jumătate din aceasta, 2 miliarde de euro, și să încurajeze guvernele să cheltuiască la fel de mult. La nivelul UE, acești bani ar putea proveni din realocări, în timp ce la nivel național, ar putea face parte din planurile de redresare economică deja în lucru.

Aveți încredere în companiile de media pentru organizarea de evenimente: Există  tendința foarte utilă de a consulta publicul in extenso, online, dar și la evenimentele fizice. Democrația participativă va fi solicitată după actualele blocade frustrante și pentru Conferința despre viitorul Europei. Instituțiile publice tind să plătească oficialități sau firme de consultanță pentru a face acest lucru. Firmele de media sunt buni organizatori, iar jurnaliștii sunt moderatori independenți: ar trebui să fie o parte sistematică a „casetei de instrumente” pentru achiziții.

Oferiți speranță pentru mai târziu: inovația. Scopul nu este să transformăm media într-un sector subvenționat, ci să ne întoarcem la modernizarea acestuia, pentru sustenabilitate. Alocarea pentru mass-media ar putea fi mai mare în viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM). În cadrul programului de cercetare și dezvoltare Horizon Europe, Creative Europe alocă în prezent 61 de milioane de euro pentru jurnalism: e mult prea puțin.

Consolidarea capitalului mass-media: Investițiile din partea InvestEU și a investitorilor privați „social responsabili” ar trebui sporite.

Doamnă Președinte, în iulie 2019, ați declarat democrația - inclusiv libertatea presei - una dintre cele șase priorități ale dumneavoastră. Cât valorează să protejezi infrastructura democrației? Cu siguranță, va costa cu mult mai puțin decât cele 1.500 miliarde de euro alocate după 2008 pentru salvarea infrastructurii financiare.

Protejarea sectorului mass-media va necesita o sumă foarte mică și în comparație cu bugetul Europei (PIB total al UE în 2019: 18 trilioane de euro, bugetul total al UE stabilit pentru 2020 înainte de criză: 169 miliarde de euro, deci fiecare miliard reprezintă doar 0,6% din bugetul UE). De fapt, finanțarea totală de criză a mass-media, în mare parte un cost excepțional, ar fi mai mică decât veniturile din taxa specială aplicată platformelor, în prezent estimată la aproximativ 5 miliarde de euro pe an.

Înainte de a trece la următorii pași în domeniul politic, să luăm în considerare sectorul privat, în special fundațiile:

O implicare mai mare pentru sectorul finanțărilor filantropice: Acest sector trebuie să își intensifice eforturile și să înțeleagă că societatea civilă se prăbușește fără o mass-media funcțională. Inițiative precum Forumul finanțatorilor de jurnalism sunt imperative și extrem de necesare. Sectorul filantropic poate completa acțiunile UE și ale guvernelor prin acoperirea golurilor pe care nici sectorul public și nici sectorul privat nu le-ar putea umple rapid. Ar trebui să abordeze disfuncționalitățile pieței prin jurnalism de interes public, catalizând inovația, subvenționând riscurile și colaborând cu societatea civilă pentru furnizarea unui jurnalism de valoare. 

Acțiuni necesare acum: procese existente

Două planuri de acțiuni ale UE sunt prevăzute în prezent pentru această toamnă: unul pentru democrație și unul pentru media. Planul pentru democrație este îndrumat de vicepreședintele Comisiei Vera Jourova, iar agenda ei ar trebui să includă în mod evident și anumite aspecte legate de media, cum ar fi libertatea presei, pluralismul și combaterea dezinformării cu ajutorul unui jurnalism de calitate.

În al doilea rând, comisarul Thierry Breton a promis un plan de acțiune pentru media mai „industrial” în cadrul audierii sale parlamentare, prezentat ca „Plan de acțiune pentru mass-media și difuzare”. Dar, în mod clar, din cauza multor cereri presante, prioritățile par a fi „pornite” și „oprite”.

Acest plan nu figurează în programul de lucru al Comisiei pe care l-ați prezentat, doamnă președinte, pentru 2020. Apoi, strategia digitală îndrumată de vicepreședintele executiv Margrethe Vestager l-a menționat, pe bună dreptate. Dar, ulterior, noua strategie industrială a UE, a comisarului Breton, a uitat-o din nou, deși este clar o strategie sectorială.

Ar trebui să o accelerăm. Și nu prin fuziunea celor două planuri de acțiune privind democrația și mass-media, ceea ce ar putea face evoluția lentă și complicată. Anticiparea pentru aprilie a unui proiect de plan de acțiune pentru mass-media este greu de crezut: politicile de industrie și de competitivitate sunt conectate la discuțiile generale despre digital.

În ceea ce privește planul de acțiune pentru democrație, acesta ar putea veni mai repede și s-ar putea extinde asupra problemelor urgente, inclusiv condițiile economice pentru un jurnalism sănătos. În plus, pentru a acorda prioritate finanțării pentru acțiuni urgente, Comisia ar putea publica foarte curând un proiect de „Plan media pentru coronavirus”. Aceasta ar menționa ce poate face însăși Comisia și ar oferi Consiliului sugestii de utilizare în acest sector prin Planul de relansare după coronavirus.

Chiar și fără a se strânge la Strasbourg, până acum eurodeputații înțeleg nevoile mass-media: unii co-semnează acest apel, mulți alții l-ar susține. În ceea ce privește Executivul UE, acesta are un format în principiu corect: Grupul de comisari pentru proiecte de media. Prezidat de vicepreședintele Jourová, acest grup pune laolaltă puterea de a reglementa strategia digitală (vicepreședintel executiv Vestager), strategia industrială (comisarul Breton), și finanțarea inovației și abilitățile digitale (comisarul Mariya Gabriel). Aceste politici sunt chiar ceea ce are nevoie urgent sectorul media de la UE.

Doamnă președinte von der Leyen, aveți o criză mult mai amplă de gestionat, trebuie să vă implicați în acest domeniu? Nu direct - în ciuda faptului că sunteți responsabilă de comunicarea UE - dacă acum comisarii dvs. converg mult mai rapid. În baza angajamentelor inițiale, trebuie doar să le puneți doar două întrebări: „unde este planul nostru de acțiune media?” Și „cine este responsabil”?

Lista semnatarilor:

Deputați europeni

  • Alex Agius Saliba (Grupul Socialiștilor și Democraților, S&D)
  • Carmen Avram (S&D)
  • Katalin Cseh (Renew Europe)
  • Anna-Júlia Donáth (RE)
  • Ivo Hristov (S&D)
  • Danuta Hübner (Partidul Popular European, PPE)
  • Radan Kanev (PPE)
  • Morten Løkkegaard (RE)
  • Dace Melbarde (conservatori și reformiști europeni, ECR)
  • Karen Melchior (RE)
  • Martina Michels (GUE / NGL)

 

Foști eurodeputați

  • Rebecca Harms (Verzi)
  • Jens Rohde (ALDE)
  • Helga Trüpel (Verzi)

 

Părți interesate și experți media

  • Gabriele Capolino, Editor - Class Editori (Italia)
  • Miguel Castro, Parteneriate globale - Fundația Bill și Melinda Gates
  • Luciano Morganti, profesor - Catedra media, VUB (Vrije Universiteit Brussel)
  • Pier Luigi Parcu, director - Centrul pentru Pluralismul Media și Libertatea Media, Institutul Universitar European
  • Pedro Ortun, fost director - Comisia Europeană
  • Christian Rainer, publisher - Profil (Austria)
  • Francesca Ratti, copreședinte - CIVICO Europe
  • Slobodan Sibinčič, secretar general - European Business Press
  • Marc Sundermann, avocat (fost reprezentant UE - Bertelsmann)
  • Adam Thomas, director - Centrul European de Jurnalism
  • Christophe Leclercq, președinte executiv - Fondation EURACTIV

 

Link-uri la documente conexe:

Stakeholders

 

Public Policy

 

Media