EOS Timișoara și partenerii au ținut un curs în care tinerilor le sunt explicate experimente inedite și tehnicile din spatele dezinformărilor, astfel încât ei să poată distinge între fapte, opinii, între realitate și fake.

Ce înseamnă cursul ”#fărădezinformare”?

#fărădezinformare este un curs de alfabetizare media pentru mase, având ca scop conștientizarea modului de protejare împotriva știrilor false și a dezinformării, în epoca internetului și a social media.

Proiectul "#fărădezinformare - Știrile sunt despre fapte" - prezentare pe DGcademy.com 

Cursul a fost adaptat în România de către Fundația EOS din Timișoara, în cadrul campaniei derulată de Comisiei Europene intitulatăGet Your Facts Straight (Știrile Sunt Despre Fapte). În proiect sunt implicați nouă parteneri din șapte state europene: ALL DIGITAL AISBL, Belgia – Coordonatorul de proiect; Centre of Technical Culture Rijeka, Croația; Fundatia EOS – Educating for an Open Society, Romania; Stiftung Digitale Chancen (Digital Opportunities Foundation), Germania; European Association for Viewers Interests (EAVI), Belgia; Colectic sccl, Spania; Global Libraries – Bulgaria Foundation, Bulgaria; Ventspils Digital Centre, Letonia; Open Group Societa’ Cooperativa Sociale Onlus, Italia.

Partenerii au plecat de la nevoia proiectului de a căuta împreună și de a împărtăși resurse pe înțelesul publicului țintă din fiecare țară participantă.

Cui i se adresează cursul?

Inițial, cursul a fost gândit pentru o audiență formată din adolescenți, părinții sau bunicii lor din medii dezavantajate. Într-o locație pusă la dispoziție de o școală, ONG sau bibliotecă publică, lectorul  urma să susțină orele de atelier, separat cu adolescenții, apoi cu rudele adulte, iar la final cu grupele reunite. Un experiment interesant, care aducea față în față generații care se raportează și înțeleg diferit rolul mass-media și al Social Media în secolul XXI. Modulele erau pregătite pentru luna Martie 2020.

Pandemia Coronavirus a răsturnat însă planurile partenerilor și organizatorilor. Cursul a fost reconsiderat pentru audiența generală și adaptat la condiții online de desfășurare. În România au fost organizate 3 webinarii la care au participat elevi de liceu, profesori și părinți. Webinariile au fost incluse ulterior într-o structură de module de învățare pe platforma Moodle, deschise oricui interesat să testeze individual sau împreună cu familia nivelul de cunoștințe și înțelegere din domeniul media.

Oricine este interesat să își testeze nivelul de alfabetizare media poate parcurge cursul înscriindu-se cu username si parolă. Cursul poate fi urmat și fără trecerea prin testare, accesând butonul ”Log in as a guest”. Trebuie urmat linkul http://cursuri.eos.ro/login/index.php

De ce este nevoie de alfabetizare media pentru publicul larg?

Alfabetizarea media a devenit o componentă indispensabilă în societatea secolului XXI. Oamenii sunt bombardați informațional pe mai multe canale: presa tradițională, radio, televiziune, diversele campanii de promovare sau reclamă, mesajele Social Media. Suntem influențați de știri sau informații care ne determină să luăm decizii. Fără o gândire critică antrenată prin cursuri de alfabetizare media, oamenii deosebesc cu mare dificultate sau deloc informațiile care reflectă fapte reale de informațiile contrafăcute. Așa apar victimele manipulării.

Comisia Europeană se preocupă de atunci să educe populația statelor membre, finanțând programe și proiecte de alfabetizare media. În 2019 Comisia a lansat în premieră Săptămâna Europeană a Alfabetizării Media. Ediția 2020 a fost expusă restricțiilor de circulație și impunerilor de distanțare fizică generate de pandemia Coronavirus. Evenimentul nu a mai fost organizat. În schimb activități dedicate evenimentului au putut fi organizate online. Una dintre activități a fost în România cursul #fărădezinformare.

Cum a fost primit cursul?

Pentru ca dezinformarea să poată fi contracarată este nevoie de înțelegerea unor termeni, de exemple acceptate atât de tineri cât și de vârstnici, precum și de timp. Tinerii nu prea urmăresc știri, iar din Social Media preiau informații despre tendințe în modă, vedete, muzică sau subiecte ușoare. Mai sunt interesați și de ”referate” pentru școală. Adulții au interese foarte diferite atât emoțional cât și informațional, atât în materie de știri din media tradițională, cât și din social media. Pentru ei nivelul de alfabetizare media este asociat doar cu nevoia de învățare timpurie și, având opinii deja formate în societate își canalizează emoțiile doar spre nișe de programe, inclusiv cele de știri.

Exemple generice despre dezinformare accesibile sau de interes pentru orice vârstă erau dificil de identificat, cel puțin până la momentul declanșării pandemiei Coronavirus. Dezinformarea nu era percepută până în primăvară ca problemă, nici ca amenințare. Încercările noastre de identificare a unui grup țintă interesat să înțeleagă fenomenul au fost anevoioase anterior lunii februarie 2020.

Pandemia a venit însă la pachet cu infodemia. Infodemia definește amalgamul sufocant de informații adevărate și false, contradictorii și tulburătoare emoțional. Emoția a indus frica generalizată de virusul SARS-CoV2.

Pe organizatori i-a ajutat însă să identice exemple concrete de interes general pentru orice vârstă, spațiul public românesc fiind invadat în lunile martie-aprilie de mesaje manipulatoarea trimise prin social-media și de informații oficiale și neoficiale, adevărate și false, atât național, cât și internațional.

Targetul inițial al proiectului era de doar 40 de persoane, dintre care 20 adolescenți. Promovarea cursului prin luna mai a atras 170 de persoane, dintre care 48 de adolescenți. Poate părea puțin, raportat la populația țării, dar este îmbucurător pentru un proiect pilot. Datorită infodemiei interesul și așteptările au fost foarte ridicate referitoare la fenomenul dezinformării. Iată câteva dintre gândurile participanților referitoare la ceea ce au învățat și vor aplica în viitor:

”Voi verifica informațiile pe care le văd online înainte să cred ce spun acestea”

”[Am înțeles] de ce apare manipularea in social media, in special, știrile false pe care copiii le pot lua ca fiind adevărate.

”Am avut de învățat multe ”mici aspecte” pe care chiar le trăim!”

”Cursul să poată fi aplicat la clasă, la orele de dirigenție.”

”Mi-a plăcut mult [cursul], mai ales filmulețele youtube, am aflat foarte multe lucruri interesante. Multumesc de oportunitate.”

”Mi-a plăcut și mi se pare foarte util! L-am recomandat elevilor și părinților lor, la întâlnirea de final. Mi-aș dori să îl pot urma și împreună cu elevii la care sunt dirigintă (intră în clasa a X-a). Mulțumesc! Felicitări!”

De observat maturitatea cu care elevii participanți la curs văd dinamica informațiilor derutante.

”As vrea sa înțeleg ce fel de oameni stau în spatele fenomenului, mi se pare destul de josnic și dezgustător” ”

Tot timpul o să fie acest fenomen. Noi trebuie să învățăm să distingem adevărul de dezinformare”

”Este un fenomen ce apare des nu numai în online și nu știu cum putem să-l evităm”

”... sunt preocupat de educația și principiile pe care le vor avea următoarele generații, printre care și a mea.”

Și pentru adulți cursul a oferit noțiuni și experiențe neașteptate sau noutăți. Întrebați ce părere au despre dezinformare, majoritatea s-a exprimat în sens de respingere.

”Este nocivă, induce o stare de nesiguranță.”

”Am o părere proastă, mai ales pentru că în general este făcută pentru manipularea maselor folosindu-se de emoțiile lor și pentru profitul personal.”

”Cred ca este un fenomen care nu poate fi stopat. De aceea este important să știm să interpretăm ceea ce vedem/citim și să discernem dacă este o informație corectă sau o știre falsă.”

Întrebați dacă cred că vor putea utiliza în viitor cunoștințele și abilitățile dobândite în cadrul cursului, 86% dintre respondenți au spus ”Da”, 11% au considerat că doar ”parțial” și 0,2% au considerat că ”Nu”.

Ce a oferit concret cursul?

Cursul a fost structurat pe trei ateliere online, cu o evaluare finală. Atelierele conțineau prezentări PowerPoint, întrebări și propuneau momente de reflecție în parteneriat adolescent-adult. Fiecare atelier oferea pe lângă noțiuni teoretice, mai multe abordări interactive și resurse online.

Am pornit de la un set de definiții ale unor termeni de bază, pe care apoi cursanții i-au reîntâlnit în interiorul atelierelor, precum comunicare, informație, știre, algoritmi, boți. Am plecat de la 10 cele mai des întâlnite tipuri de informații derutante: propaganda, partizanatul, advertorialul, pamfletul, eroarea, click bait, teoria conspirației, pseudo științele, dezinformarea și contrafacerea. Apoi am oferit exemple relevante pentru înțelegerea practică a termenilor. Am căutat și inclus atât mostre din media tradițională, cât și din social media.

Cele mai apreciate resurse au fost însă filmulețele video identificate online, în special pe Youtube. Unul dintre ele punea în valoare un experiment de înșelătorie, realizat de jurnaliștii publicației VICE din Marea Britanie. Ei și-au propus să vadă dacă platforma Tripadvisor poate fi înșelată. Pentru acest proiect am colaborat cu echipa VICE România, pentru includerea în video a subtitrării în limba română. Astfel videoclipul a devenit accesibil oricărui vorbitor de limbă română.

A doua resursă foarte apreciată a fost filmul documentar-opinie, produs de New York Times în 2018. Documentarul aduce în prim-plan întâmplări petrecute în urmă cu 50 de ani și, prin comparație în 2016, care explică practici și tactici de manipulare a percepției individuale și colective, prin dezinformare.


Care au fost regiunile de vizibilitate a cursului?

Am promovat cursul pe Facebook timp de doar 5 zile. Am impactat peste 23 de mii de persoane din toate județele țării, dintre care 65% femei și 35% bărbați. Postarea pe Facebook a fost relevantă și datorită unui incident care a atras atenția trollilor, adică acelei categorii de persoane descrise și în curs. Titlul publicat pe site-ul proiectului Imunizează-te împotriva infodemiei de Coronavirus! a conținut o eroare materială, corectată ulterior, dar care a apucat să fie preluată în promovarea de pe Facebook. In locul cuvântului infodemie a fost scris pandemie. Credem ca asocierea termenilor ”imunizare” și ”pandemie” a activat ”boții” și a atras atenția trollilor. Singura logică a unui troll este să te îndepărteze de la subiectul care te interesează, de cele mai multe ori propunând un subiect nou, aparent absurd, raportat la tematica în discuție.

Așa s-a întâmplat în perioada de promovare a cursului pe Facebook. Au apărut comentatori fără identitate clară, care scriu agramat, cu majuscule, ca să atragă atenția, care amestecă planurile și informațiile, ca să creeze confuzie  sau care folosesc tehnica click-bait de distragere a atenției.

La moment campaniei, cineva cu nume exotic, Henorel a publicat un link înafara interesului pentru cursul #fărădezinformare. Linkul ducea la o postare veche de câțiva ani despre refuzul educației de gen în școli. Câteva săptămâni mai târziu am făcut legătura. În România a fost declanșată în anumite cercuri, o campanie de respingere a educației de gen.; Trollul Henorel avea misiune probabil să deturneze interesul pentru educația media, către programe de respingere a educației, în general.