Context

La 10 aprilie 2025, Călin Georgescu, candidatul la președinție promovat pe TikTok, a descris România ca fiind centrul lumii, într-un interviu acordat lui Tucker Carlson, susținător al mișcării MAGA: „România, cea mai importantă țară din lume”. „Este alfa și omega pentru o nouă eră de pace, demnitate și iubire.” În timp ce astfel de narațiuni lăudau România, Occidentul se afla la polul opus. „Am fost scos din joc de mafia globalistă” - declara Georgescu în interviul pentru Tucker Carlson.

Georgescu - capturi Tik-Tok

#1/

Screenshot Tucker Carlson account, Tik-Tok

Interview with Călin Georgescu, by Tucker Carlson, 2025, April 10

#2/

Accounts distributing the interview with Călin Georgescu

Tik-Tok Interview with Călin Georgescu, by Tucker Carlson, 2025, April 10

***

A trecut un an de la plasarea pe prima poziție în alegeri a candidatului Călin Georgescu, după o masivă campanie Tik-Tok. Alegerile din 24 noiembrie 2025 au fost anulate. Ce narațiuni au circulat în toată această perioadă? Cum au fost acestea propagate? În ce cheie emoțională? Din analiza efectuată asupra 164.762 de postări se desprind câteva concluzii. 

Sarcasm și ridiculizare, narațiuni pro-ruse și anti-ucrainene, cadrul electoral polarizat și delegitimarea strategică, anti-sistem, critică față de partidele de centru și pro-europene, reflectând atitudini populiste și anti-globaliste, conducerea occidentală, descrisă ca „mafia globalistă”, care se opune păcii – acestea sunt câteva dintre temele dominante care au reieșit din analiza unui corpus de 164.762 de postări pe rețelele sociale (Facebook - Meta). 

Analiza cercetării PROMPT a constat într-o combinație de metode: 1. analiza automată a conținutului cu matrice semantico-axiologică și 2. analiza rețelei (analiza temporală după Saqr, comparația metodelor CooRTweet și Saqr, analiza intra-platformă vs. analiza cross-platform a narațiunilor de dezinformare) – metodologia descrisă în detaliu – pp. 10-38 din Raportul prompt nr. 1). 

Narațiunile răspândite în fiecare dintre comunitățile incluse în tabel au fost analizate separat în raportul nr. 1. 

Narațiuni și tehnici de dezinformare, pe baza Raportului prompt nr. 1

Analiza comunității 2 (din tabel)

Sarcasm și ridiculizare

Conturile coordonate au distribuit conținut manipulat care conținea sarcasm și ridiculizare pentru a ataca instituțiile liberale, alianțele occidentale și valorile liberale/progresiste, vizând personalități pro-occidentale și favorizând actorii anti-globalisti sau aliniați cu Rusia. Acestea reflectă o viziune populistă de dreapta, naționalistă și suveranistă asupra lumii, batjocorind politica de gen, mass-media mainstream și normele liberale.

Narațiuni pro-ruse / anti-ucrainene, Zelenski, descris ca „dictator”, „incompetent” și „marionetă”

Narațiunea este favorabilă lui Vladimir Putin și ostilă față de liderul Ucrainei, Volodimir Zelensky, prezentându-l ca „incompetent” sau „marionetă a Occidentului”. Într-o manieră oximoronică, Zelensky este „dictator” în unele narațiuni, în timp ce în altele este „dictator”.

Exemplele includ remarci sarcastice precum „Planul de victorie al lui Zelensky a reușit – așteptăm doar confirmarea” și „Dictatorul Zelensky s-a făcut de râs pentru că nu a cucerit Moscova în 3 zile”.

Discursul se bazează pe dezinformare, neagă suveranitatea Ucrainei, ridiculizează alianțele occidentale precum G7 și subminează sprijinul internațional pentru Ucraina.

Alte exemple: 

• Neîncredere în realizările militare ale Ucrainei („Planul de victorie al lui Zelensky a reușit – așteptăm doar confirmarea”).
• Batjocorirea optimismului inițial cu privire la eforturile de război ale Ucrainei („Dictatorul Zelensky s-a făcut de râs pentru că nu a cucerit Moscova în 3 zile”).
• Afirmații precum „Zelensky a interzis Biserica Ortodoxă în Ucraina” au circulat pe scară largă pe rețelele de socializare în timpul alegerilor prezidențiale din România, făcând ecou narațiunilor comune de dezinformare rusești.

Politicieni români (Ciolacu, Iohannis, Ciucă, Lasconi, Geoană) – subiectul batjocorilor și al remarcilor antisistem

Tonul variază de la satiric la deschis ostil, evidențiind incompetența, corupția sau necinstea.

Exemple: Ciucă a fost batjocorit pentru că a spus: „Nu mă văd ca președinte”; Lasconi, criticată pentru că ar fi mințit în legătură cu studiile sale; Geoană, ridiculizat pentru că „a plagiat culorile NATO până la virgulă”.

Narațiunea este anti-sistem, critică față de partidele de centru și pro-europene, reflectând atitudini populiste și anti-globaliste.

Valorile occidentale, atacate cu expresii precum „mafia globalistă”

Conducerea occidentală este descrisă ca o mafie globalistă, care se opune păcii. Comentariile sunt sarcastice și ostile față de valorile liberale/progresiste, batjocorind identitatea de gen și normele culturale occidentale. Identitatea de gen fluidă, ca presupusă valoare occidentală, este un subiect foarte utilizat. Exemple: „Soțul tău de astăzi poate fi soția cuiva mâine”.

Narațiunea este anti-progresistă, anti-„woke” și aliniată conservatorismului cultural de dreapta. 

Laude la adresa lui Putin și a BRICS 

Discursul despre Rusia și aliații săi este, în general, pozitiv sau neutru, adesea exprimat prin laude ironice.

Unele postări exprimă o admirație subtilă pentru Vladimir Putin, cum ar fi comentariul „Hmm, zâmbetul acela dă dureri de cap Occidentului”, prezentându-l ca o figură care poate destabiliza puterile occidentale.

Acest ton sarcastic-ironic la adresa Occidentului prezintă Rusia ca fiind capabilă din punct de vedere strategic și influentă. Postările despre BRICS subliniază puterea sa economică, cum ar fi „Datele privind creșterea PIB-ului BRICS vs. G7 în 2024”, sugerând o potențială schimbare a puterii globale departe de Occident. În ansamblu, aceste narațiuni susțin o perspectivă pro-rusă, promovând ideea unei ordini mondiale multipolare și poziționând Rusia și BRICS ca alternative viabile la dominația occidentală. 

Discursul prezintă o orientare populistă de dreapta, accentuând teme precum naționalismul, anti-globalismul și pro-suveranitatea. Există critici constante la adresa NATO, UE și instituțiilor occidentale, adesea exprimate prin satiră, ironie și retorică de tip meme. Politica progresistă și normele sociale liberale sunt frecvent ridiculizate, în timp ce unele conținuturi fac ecou narațiunilor favorabile lui Putin, inclusiv denigrarea eforturilor militare ale Ucrainei, evidențierea performanțelor economice ale BRICS și subminarea credibilității NATO.

Umorul și ridiculizarea sunt strategii centrale 

Umorul și ridiculizarea sunt folosite pentru a delegitima instituțiile democratice liberale, alianțele occidentale (NATO/UE/SUA) și narațiunile percepute ca fiind ale elitei. Politicienii români centristi și pro-occidentali - precum Ciolacu, Geoană, Iohannis și Lasconi - sunt vizați în mod special, în timp ce personalitățile sau narațiunile aliniate cu Rusia, anti-globalismul sau polii geopolitici alternativi precum BRICS sunt prezentate într-o manieră mai favorabilă sau neutră.

Discursul critică, de asemenea, politica de gen și valorile liberale occidentale, consolidând o viziune conservatoare și naționalistă asupra lumii. În ansamblu, cadrul combină mesajele populiste cu comentarii sarcastice și ironice pentru a contesta narațiunile mainstream și a promova o perspectivă alternativă, suveranistă. 

Analiza comunității 42 

Acest corpus, provenit în mare parte de la Antena 3 CNN, reflectă un climat electoral fragmentat și tensionat. Narațiunile variază de la populismul anti-elită (Simion, Georgescu) la centrismul reformist (Lasconi, Dan), pe fondul instabilității interne din PSD, PNL și USR.

Acoperirea mediatică pune accentul pe scandaluri, delegitimare și temeri legate de interferența străină, în special din partea Rusiei. AUR și Simion sunt amândoi implicați în scandaluri și prezentați ca alternative antisistem; Lasconi și USR sunt susținuți și subminați alternativ, adesea prin cadre de conflict bazate pe gen; partidele mainstream sunt prezentate ca ineficiente sau în colaps. În ansamblu, retorica evidențiază sentimentul suveranist, dramatizarea mass-media și neîncrederea politică.

Comunitatea 8 – Cadru electoral polarizat și delegitimare strategică
Corpusul reflectă un discurs politic extrem de polarizat, structurat în jurul unor opoziții ideologice clare: reformă vs. corupție, Europa vs. Rusia și modernitate civică vs. regresie extremistă. Elena Lasconi și USR sunt principalele voci ale discursurilor pro-europene, anticorupție și de reformă civică. În contrast, PSD și PNL, în ciuda poziției lor pro-europene oficiale, sunt puternic criticate ca fiind corupte, stagnante și complice la menținerea unui stat capturat. Partidele extremiste precum AUR și SOS România sunt descrise ca fiind regresive din punct de vedere social și aliniate intereselor Kremlinului.

În ansamblu, discursul public este puternic antisistem, dar divizat în ceea ce privește soluțiile: abordări populist-naționaliste versus abordări liberale-reformiste. Neîncrederea în instituțiile naționale este larg răspândită, deși se acordă o încredere selectivă UE și NATO.