Ministrul Sebastian Burduja (PNL) a argumentat ulterior că în București PIB/capita, ajustat la nivelul de cumpărare, e mai ridicat decât în unele orașe europene din Vest. Însă indicatorii dezvoltării unui oraș sunt mult mai complecși, arată Factual.

Declarația a făcut-o ședința la care a fost ales președintele interimar al PNL București, afirmațiile fiind preluate în media  (ex. de Digi 24, Newsweek). Afirmația și-a argumentat-o pe ceea ce a numit „toate datele europene”.

„Bucureștiul, pe toate datele europene, este un oraș mai dezvoltat decât Madrid, Berlin, Copenhaga, Amsterdam și orice altă Capitală din centrul și estul Europei și are cel mai mare ritm de creștere. Tot pe datele europene, pe indicele de calitate al administrației publice, Bucureștiul este ultimul. Deci este cel mai prost administrat oraș, capitală din UE. Asta este realitatea de astăzi.”  

Echipa Factual a făcut verificările și a constat că, ulterior declarației, Burduja a dorit să fie mai specific și a publicat grafice menționând ca sursă datele Eurostat, publicând de exemplu un tabel cu PIB/capita ajustat cu PPP (paritatea puterii de cumpărare), comparativ, în diverse orașe europene, precum și alte câteva tabele. 

Utilizând baza de date interactivă a Eurostat, Factual a confirmat că:

- PIB/capita (corelată cu PPP - paritatea puterii de cumpărare), un indicator al nivelului de trai, este, într-adevăr superioară în București față de orașele menționate. 

Însă aceasta nu indică un nivel al dezvoltării ridicat, în acestă privință analiza fiind mult mai nuanțată. 

Ce arată verificarea realizată de Factual

Burduja a folosit, în declarația sa, sintagma „pe toate datele europene”. Vedem că nu este adevărat: Bucureștiul nu este pe primul loc la toate criteriile în ceea ce privește dezvoltarea economică. De exemplu, la euro/cap de locuitor: 

Mai mult, folosește generic termenul de dezvoltare, fără să ia în calcul criterii care însumează indicele de calitate a vieții și la care orașele menționate surclasează Bucureștiul.  

Conform studiului Eurostat, în care au fost folosite criterii subiective (personale, ale cetățenilor chestionați) și criterii obiective (cuantificabile), calitatea vieții în orașe se măsoară în: 

  • Satisfacția generală
  • Servicii și facilități
  • Calitatea mediului înconjurător
  • Bunăstarea economică
  • Calitatea transportului public
  • Administrație publică
  • Siguranță cetățenească și rata criminalității

Cu titlu de exemplu, la întrebarea „Cât de mulțumiți sunteți de viața pe care o duceți?”, 52%dintre locuitorii chestionați din Amsterdam au răspuns că foarte mulțumiți, în vreme ce doar 17% dintre bucureșteni au dat acest răspuns. 

La nivel mondial, există un index, denumit GPCI (Global Power City Index, trad. Indexul Global al Orașelor Puternice), dezvoltat în 2008 de cercetătorii Institutului pentru Strategii Urbane al Fundației Mori din Japonia. În fiecare an, cercetătorii încearcă să stabilească un punctaj rezultat din mai multe criterii de atractivitate a marilor orașe, printre care și cele enumerate mai sus. Potrivit ediției din 2023, cel mai atractiv oraș din lume este Parisul, al doilea Tokyo și al treilea Madridul. Celelalte clasamente, care includ Economie, Cercetare și Dezvoltare (R&D), Interacțiune Culturală, Mediu și Accesibilitate, au diferite prezențe europene în top, printre care Londra, Amsterdam, Stockholm, Copenhaga și Frankfurt.

Bucureștiul nu se află în niciunul dintre aceste clasamente.

Concluzie 
Declarația lui Sebastian Burduja este trunchiată. Președintele PNL București folosește selectiv date din statisticile europene, pentru a-și ilustra declarația politică. De asemenea, folosește generic cuvântul „dezvoltare”, în raport cu orașe precum Madrid ori Berlin, dar nu ia în calcul criterii precum calitatea aerului, transportul, sănătatea, educația ș.a.m.d., ci doar criterii economice.