English version: Romania: how a disinformation campaign prevented free suffrage - PROMPT project website

Știrea a șocat: mai mult de două milioane de persoane l-au ales pe Călin Georgescu, un candidat fără șanse reale de a fi votat, potrivit sondajelor de la acea dată.

După aflarea rezultatelor primul tur al alegerilor prezidențiale, Georgescu a fost prezentat la știri ca un personaj de pe TikTok, care și-a promovat programul electoral din propriul living. Pentru că nu a avut un sediu de campanie, el a interacționat cu jurnaliștii în fața porții, pe străzile din Izvorani, o localitate de lângă București. 

Următorii patru candidați în alegerile prezidențiale [n.r. turul I, care ulterior a fost anulat] au fost susținuți de principalele partide parlamentare românești. Însumate, cheltuielile lor electorale declarate au fost de 19,5 milioane de euro.

Unul dintre candidați, Marcel Ciolacu, care a ieșit pe locul trei, era prim-ministrul României la data alegerilor, iar un alt candidat, Nicolae Ciucă, de pe locul cinci, era la momentul votului președintele Senatului și fost prim-ministru. 

La două zile după alegerile din România, directorul general al TikTok a fost convocat în Parlamentul European, pentru o discuție despre modul în care platforma de socializare a influențat rezultatele alegerilor prezidențiale.  

La patru zile după alegeri, Consiliul Superior de Apărare a Țării (CSAT), convocat de președintele Klaus Iohannis, a emis un comunicat despre „posibile riscuri la adresa securității naționale, generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.

CSAT a dat vina pe TikTok, pentru că i-ar fi acordat un tratament preferențial lui Călin Georgescu și pentru că ar fi încălcat legislația electorală din România.

O parte dintre documentele prezentate în CSAT au fost declasificate o săptămână mai târziu. Aceste documente au adăugat informații suplimentare în discuțiile din spațiul public despre alegeri. Deja mai multe investigații făcute de activiști civici și de jurnaliști indicau în mod clar existența unei campanii coordonate, pe mai multe platforme de socializare, în sprijinul lui Călin Georgescu.

De asemenea, jurnaliștii au descoperit că Georgescu avea legături destul de strânse cu neo-legionarii. Discursul lui Călin Georgescu de pe rețelele de socializare și de pe platformele video a fost analizat de activiști civici și de jurnaliști, care au identificat teme pro-Rusia, anti-NATO și anti-UE, amestecate cu numeroase referiri la Dumnezeu, cu pseudoștiință și cu o abordare suveranistă a chestiunilor de economie și agricultură. În cele două săptămâni care au urmat primului tur al alegerilor prezidențiale, Bursa de Valori București a fost „în cădere liberă”, după cum titra Ziarul Financiar. 

Vineri, pe 6 decembrie, la câteva ore după ce votul pentru a doua rundă de alegeri începuse deja în afara României, Curtea Constituțională a anulat întregul proces al alegerilor pentru președinția României și i-a cerut guvernului un nou calendar de alegeri, care să fie decis în viitorul apropiat.

Curtea a citat un document al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), publicat în aceeași zi. Acest document, intitulat „Declarație interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale și inteligența artificială” arată că: 

„Autoritățile statului trebuie să facă față provocărilor generate de campaniile coordonate, care au ca scop apariția disfuncțiilor informaționale, cu potențial de a submina integritatea proceselor electorale.”

Cum a reușit un candidat online, de extremă dreaptă, să ia cele mai multe voturi în prima rundă a alegerilor prezidențiale? A fost beneficiarul unei campanii coordonate, cu scopul creării unor disfuncții informaționale? 

Dacă TikTok este cu adevărat vinovat, care a fost mecanismul care a stat în spatele victoriei unui candidat online în alegeri reale, offline? Putem preveni campaniile de dezinformare coordonate, care modifică dramatic rezultatele proceselor electorale?Iată ce știm în acest moment.

Platformele de socializare, implicate în campania electorală

Călin Georgescu a fost, într-adevăr, vizibil pe TikTok, dar și pe Facebook sau pe YouTube. 

Mesajele despre Georgescu circulă, de mai mulți ani, pe WhatsApp, cu linkuri către materiale video cu el pe YouTube sau către site-uri de media alternativă.

Unul dintre aceste materiale video a fost dovedit ca fals, în 2021, de redacții mainstream: Georgescu a fost o prezență constantă, dar fără mare anvergură, în materialele de presă ale celor trei decenii care au urmat căderii comunismului în România.

Începând cu 2020, audiențele digitale din întreaga lume au preferat platformele de socializare, în dauna redacțiilor mainstream, ca principal punct de acces pentru informație și opinie, după cum arată Digital News Report (DNR). DNR este cel mai mare studiu internațional, multianual, despre consumul de știri. Cercetarea este coordonată de Institutul Reuters al Universității Oxford și cuprinde mai mult de 40 de piețe de media, inclusiv România. 

În ianuarie-februarie 2024, când au fost colectate cele mai recente date DNR, topul brandurilor platformelor sociale folosite de către publicul digital din România pentru orice scop era următorul: Facebook (64%), YouTube (56%), WhatsApp (56%), Facebook Messenger (54%), TikTok (31%) și Instagram (27%). 

Pe rețelele de socializare, publicul nu caută neapărat știri. Dimpotrivă, știrile își găsesc acolo audiența. Suntem expuși la informație și opinie despre actualitate dacă algoritmii platformelor de socializare identifică un conținut oarecare drept conținut relevant pentru noi: alături de cel cu pisici, dulăi, mâncare, tutoriale despre machiaj, fotografii ale prietenilor noștri și, desigur, publicitate.

În ciuda evidențelor, aproape jumătate din eșantionul românesc a declarat că folosește rețelele de socializate pentru a se informa, în timp ce șase din zece persoane spun că folosesc televizorul ca sursă de informație (vezi fig. 1). 

Fig. 1. Datele Digital News Report pentru 2024 arată că aproape jumătate din publicul digital din România folosește rețelele de socializare pentru a se informa. Sursa: Digital News Report, 2024 

Facebook, YouTube, TikTok și Instagram sunt considerate, în Uniunea Europeană, Platforme Online Foarte Mari (Very Large Online Platforms - VLOPs) și sunt obligate să respecte Regulamentul privind Serviciile Digitale (Digital Service Act - DSA), care are ca scop „crearea unui spațiul digital mai sigur, în care drepturile fundamentale ale utilizatorilor sunt protejate’.

Aceste drepturi fundamentale includ dreptul de a fi informat corect și de a avea acces la toate punctele de vedere, în timpul perioadelor electorale. Celelalte două rețele preferate de români, WhatsApp și Facebook Messenger, amândouă ale companiei Meta, sunt de tip peer to peer, făcând legătura directă între doi utilizatori. Prin urmare, aceste rețele nu sunt deschise pentru a fi analizate de către autorități sau de către cercetători și nu cad sub incidența Regulamentului privind Serviciile Digitale, care a intrat în vigoare în 2024. 

Un discurs plin de minciuni, pentru cei nemulțumiți de actuala stare de fapt

Pe rețelele de socializare și în interviurile de pe YouTube, Georgescu a folosit mai multe teorii ale conspirației vechi (cum ar fi cea despre falsa aselenizare sau cea despre 5G), dar și narațiuni neadevărate noi. A spus, de exemplu, că apa nu este numai H2O, apa este informație.

Poate părea surprinzător, pentru că, după cum arată în CV-ul său, Georgescu este specialist în poluare, cu un doctorat în pedologie (1999).

În prezent, lucrează la una dintre universitățile publice din România. Teoriile conspirației au fost  folosite de Călin Georgescu alături de mesaje naționaliste și mistice, dar și de afirmații împotriva NATO și împotriva Uniunii Europene. Online circulă liste cu afirmații controversate, în colecții de până la 430 de declarații. Există, de asemenea, un site cu afirmații controversate, cu link-uri către sursa acestor afirmații: ceamaiziscalin.ro. 

Factual, cea mai importantă echipă de fact-checking din România, a verificat 32 de declarații ale lui Călin Georgescu, de la cele despre nanochip-uri în băuturile carbogazoase la cele despre chimioterapia care ucide, și a descoperit că numai una dintre acestea era parțial adevărată. Acesta este cel mai important efort de verificare a declarațiilor controversate ale lui Călin Georgescu, de până acum. 

Din perspectiva unui cercetător în științele comunicării, utilizarea de către Georgescu a unui discurs mistic, suveranist, care amestecă teme ale teoriilor conspirației este importantă, pentru că cercetările recente ne arată că teoriile conspirației sunt relevante pentru audiențele cu tendințe de extremă dreaptă și de extremă stângă.

Imhoff și colegii săi, într-un articol științific din 2022 arată că „există o relație non-lineară [între tendința de a da crezare teoriilor conspirației și ideologia politică], iar acestă relație poate fi întărită, dar nu este redusă la o senzație de lipsă de control în zona politică [pe care ar putea să o simtă un cetățean]”.

A fost Georgescu votat de un electorat a cărui voce nu a fost ascultată, cu o ideologie care tinde către extrema dreaptă? 

Am adunat procentele câștigate de Călin Georgescu și de George Simion, președintele Alianței pentru Uniunea Românilor (AUR), partidul parlamentar de extremă dreaptă între 2020 și 2024. 

Cei doi candidați au avut împreună aproape 37 la sută dintre voturi, de la 3,4 milioane de alegători, la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Dacă însumăm procentele câștigate de cele trei partide de extremă dreapta care au depășit pragul electoral la alegerile parlamentare din săptămâna următoare, vom avea rezultate similare. AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au avut aproape 32  la sută dintre voturi pentru ambele camere ale Parlamentului României, de la aproape 3 milioane de cetățeni (vezi fig. 2). 

Fig. 2. Cei nemulțumiți, radicalizați pentru votul din noiembrie-decembrie 2024. Trei milioane de votanți, dintre cei aproape nouă milioane și jumătate care s-au prezentat la urme, au ales partide de extremă dreapta pentru nou parlament al României. Sursă: date despre rezultatul votului de la Autoritatea Electorală Permanentă, însumate în funcție de ideologia politică a partidelor și a candidaților. 

SOS România și POT sunt partide fondate de foști membri AUR. Georgescu a fost, de asemenea, un apropiat AUR, în trecut. Mai mulți membri AUR, de exemplu, l-au susținut pe Călin Georgescu pentru a deveni președinte de onoare pentru partid și prim-ministru pentru România.

La ultimele alegeri, din 2020, puțin peste jumătate de milion de persoane au votat oferta extremei drepte. Patru ani mai târziu, 3,5 milioane aleg un candidat de extremă dreapta pentru președinție, iar 3 milioane, un partid de extremă dreapta pentru parlament. 

În 2024, numărul votanților aproape s-a dublat, dacă îl comparăm cu cel din 2020 (în 2024, au votat în alegerile parlamentare 9,4 milioane de cetățeni; în 2020, au votat 5,9 milioane). 

O campanie bazată pe micro-influenceri

Călin Georgescu a fost beneficiarul unei campanii „diseminate coordonat pe multiple platforme”, începând din iunie 2024. Diseminarea coordonată este parte dintr-o campanie de comunicare, înțeleasă ca un proces planificat în care o audiență-țintă este expusă aceluiași mesaj în mod repetat, de-a lungul unei perioade date de timp.

Intensitatea acestei campanii a crescut în ultimele două săptămâni de dinainte de ziua votului, arată un document declasificat al Serviciului Român de Informații. 

Platformele multiple utilizate pentru campania prezidențială a lui Georgescu au inclus TikTok, unde comunicarea politică a fost marcată ca divertisment/ informație/ educație, alături de Facebook, YouTube, Instagram, WhatsApp și Telegram, au arătat Expert Forum, think-tank, și G4Media, o redacție care publică în mod constat investigații.

Această campanie a utilizat influenceri, care au fost coordonați prin intermediul unor platforme care au inclus FameUp (care face legătura dintre branduri și influenceri) și Telegram, o rețea de socializare închisă.

Reporterii de investigație au arătat că pe Telegram un grup, creat pentru a promova candidatura lui Călin Georgescu, a primit peste 1800 de imagini și de fragmente video, pentru a fi editate ulterior (cu scopul de a fi astfel identificate de algoritmi drept conținut nou) și a fi repostate în medii crescute organic (în așa fel încât algoritmii să le permită să crească mai mult). Oamenii erau plătiți pe baza unui concurs, au descoperit alți jurnaliști, tot de la G4Media. 

Pe FameUp, influencerii au primit un script de la două organizații, care nu există în mod oficial în România. Numele companiilor au fost inventate. Scriptul propus a reciclat mesajele lui Călin Georgescu, fără să-l menționeze, și a propun un haștag, #echilibrușiverticalitate. În comentarii, oamenii părea că au probleme în a decide care este candidatul susținut de influenceri, au arătat jurnaliștii de la HotNews. 

Ministerul de Interne consideră că această campanie sub haștagul echilibru și verticalitate a utilizat aceleași metode ca Frate lângă frate, o campanie derulată de Rusia în Ucraina: „ambele realizându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi”.

Explicație clipuri Tik-Tok: o selecție de micro-influenceri călcând rufe, conducând mașina și machiind-se, în timp ce citesc scriptul propus pe platforma FameUp, sub haștagul echilibru și verticalitate. 

Cercetătorii încearcă de mai multe decenii să explice modul în care mass-media influențează procesele de luare a unei decizii și modul în care oamenii aleg cu cine să voteze. Paul Lazarsfeld și echipa sa au descoperit, în anii 1950, că oamenii știu care sunt mesajele mass-media, dar apelează la liderii de opinie din interiorul propriilor lor comunități pentru a decide care este înțelesul acestor mesaje și cum ar trebui să voteze, în alegeri.

În timpul campaniilor electorale, mass-media indică cele mai importante subiecte ale agendei publice, după cum au arătat în 1972 McCombs și Shaw. Teoria lor poată numele de agenda setting (teoria setării agendei) și se referă mai ales la importanța subiectelor în discuție publică, nu la modul în care fiecare dintre noi ne-am putea poziționa față de aceste subiecte.

Cu toate acestea, cercetări mai recente arată că personajele mass-media ne pot influența atitudinile și comportamentele, pe termen scurt. Prin urmare, conceptul de „lider de opinie parasocial” a fost propus de literatura științifică din științele comunicării.  

Un lider de opinie parasocial poate fi orice persoană sau personaj care apare în mass-media, cu care nu avem o interacțiune reală: un politician care pare mai uman, pentru că începe să plângă, sau pentru că ne arată casa și copiii; o persoană reală care trolează un jurnalist pe o platformă de socializare, în timp ce vorbește despre sentimentele sale, într-un mod exagerat; un personaj dintr-un serial care are viața pe care credem că o avem și noi sau viața pe care ne-o dorim; un bot cu un profil în care vedem o pisică drăguță și fotografii de vacanțe la plajă, spunând: „Votez cu Călin Georgescu” – de fapt, orice personaj care pare asemănător cu noi, într-un anumit context. 

Influencerii români de pe TikTok, folosiți în campania pentru Georgescu, erau cunoscuți pentru interesul lor în machiaj, mașini, modă sau petrecerea timpului liber, explică Expert Forum. Online, se prezentau drept oameni normali, implicați în activități de zi cu zi. Ei vorbesc despre candidatul ideal pentru prezidențiale în timp ce calcă rufe sau se machiază. Îi putem vedea în mașină sau în bucătărie. Sunt oameni normali, la fel ca noi, pregătindu-se pentru ziua votului.

Nu îi știm cu adevărat, dar simțim că sunt prietenii noștri – iată cum se formează legăturile parasociale pe care le dezvoltăm cu personaje din mass-media. 

Pot acești lideri de opinie parasociali să influențeze votul, așa cum influențează modul în care oamenii se îmbracă sau se coafează? Probabil că pot – în cazul anumitor membrii ai publicului, în anumite condiții, cu anumite mesaje. 

Adevărul este că toți candidații prezidențiali au fost prezenți pe platformele de socializare. Mai multe partide au utilizat troli și boți, în timpul campaniei electorale. Unul dintre motivele pentru care campania lui Georgescu a fost atât de puternică este acela că Georgescu s-a bucurat mai ales de mesaje pozitive, în comparație cu adversarii săi politici, despre care mesajele au fost atât pozitive, cât și negative, adaugă Expert Forum. Georgescu nu a fost atacat de rivali pentru că nu a fost considerat un oponent periculos, până în momentul în care era deja prea târziu, iau susținătorii săi erau deja radicalizați.

Cine este în spatele campaniei lui Georgescu

Pe 28 noiembrie, Consiliul Superior de Apărare a Țării a publicat un comunicat despre posibila interferență a „unor actori cibernetici statali și non-statali”, care au afectat procesul electoral din România. Două săptămâni mai târziu, jurnaliștii remarcau că nicio autoritate nu a prezentat nicio dovadă legată de această influență străină – lucru valabil și acum, la mai bine de două luni distanță.

Jurnaliștii de investigație și activiștii civici din Romania, Bulgaria și Franța au idnetificat legături posibile între companii de publicitate online, active în estul Europei, și Rusia. Experții care au analizat campania electorală le-au spus jurnaliștilor că „în promovarea lui Călin Georgescu au fost implicate rețele afiliate Rusiei și nu numai, specializate în destabilizarea democrațiilor”. 

Autoritățile române investighează acum sursele de finanțare a campaniei online pentru Georgescu. Un investitor în criptomonede a fost identificat drept unul dintre donatori, dar acesta a susținut că a oferit bani pe TikTok promotorilor mai multor candidați, nu numai promotorilor lui Georgescu.

Platforma FameUp este de asemenea subiectul unei investigații. Conform jurnaliștilor de la Snoop, autoritățile fiscale au descoperit că Partidul Național Liberal (PNL) a plătit pentru campania de TikTok #echilibrusiverticalitate, care l-a promovat pe Călin Georgescu.

Firma de comunicare care lucrează pentru PNL a admis că a făcut plățile și a cerut o anchetă oficială, pentru ca autoritățile să verifice dacă propria lor campanie nu „a fost clonată sau deturnată în favoarea unui candidat sau altul”. Partidul Național Liberal a format împreună cu Partidul Social democrat o coaliție de guvernare în 2021.

Klaus Iohannis, actualul președinte al României, este fost membru PNL. Înainte de prima rundă de alegeri, autoritățile electorale române au remarcat că Georgescu era promovat ilegal – adică, fără un marcaj obligatoriu care indica faptul că materialele promoționale erau parte dintr-o campanie electorală. 

Autoritățile au cerut de la Facebook (deținut de Meta) și de la TikTok (deținut de ByteDance) să șteargă materialele, dar TikTok nu a răspuns cererii. 

După alegeri, TikTok nu a recunoscut nicio influență asupra procesului electoral din România, susținând că platforma nu permite publicitate politică și că au fost foarte vigilenți în eforturile lor de a bloca un comportament incorect.

Cu toate acestea, doi jurnaliști de investigație, de la Recorder și de la Snoop, au arătat că TikTok pare să aibă o breșă de securitate care poate fi folosită pentru a crește cu ușurință audiența unui cont fals. De asemenea, pot fi folosiți boți care pot aduce conținut de la un candidat (fals) la un milion de vizualizări în mai puțin de două ore. Aceste descoperiri au făcut ca discuția despre influențele posibile asupra procesului electoral să fie și mai complexe.

Avem tendința de a ne gândi la platformele de socializare în contextul economiei de piață și de a lega algoritmii de profit. Cu toate acestea, produsele mass-media nu sunt întotdeauna create și distribuite pentru a genera profit. Redacțiile, de exemplu, pot proteja interesul public general, pot fi parte dintr-o companie comercială sau pot fi instrumentalizate pentru interese politice și economice – inclusiv pentru propagandă. Poate a venit timpul să aplicăm același tip de analiză și rețelelor de socializare, nu numai mass-media tradiționale.

Dacă statele pot deține și pot controla media tradiționale pentru a influența audiența, de ce ar evita să dețină sau să controleze platforme de socializare? De fapt, algoritmii pot să fie folosiți pentru a promova sau pentru a restricționa accesul la puncte de vedere, la persoane, la chestiuni de interes general, la diverse fire narative – pentru a obține influență, la fel de bine ca pentru a obține profit.

Pentru viralitate se poate plăti, dacă este cineva interesat.

Ceea ce au demonstrat reporterii și activiștii digitali, după alegerile din România, este că algoritmii platformelor de socializare pot fi manipulați de către cei care dețin resursele necesare, pentru a targeta un public specific cu un mixt de mesaje care au ca rezultat influențarea desfășurării alegerilor libere dintr-o țară.

 Autoritățile au responsabilitatea de a-i găsi pe cei care au manipulat, online, procesele electorale, acum, și de a preveni astfel de evenimente, în viitor.  

Lecții învățate în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024

Iată cu ce am rămas acum, după ce a trecut șocul inițial al alegerilor:

• Jurnaliștii și activiștii civici nu pot verifica sute de informații incorecte, lansate ca o avalanșă, în timpul unei campanii coordonate. Desigur, jurnaliștii și activiștii civici pot verifica principalele declarații, pentru a atrage semnale de alarmă în legătură cu mesajele și intențiile unei surse periculoase de informații greșite, cu potențial de a deveni virale. Un mesaj de alarmă primit din timp ar putea fi foarte folositor, susține teoria inoculării. 
• Teoriile conspirației și alte informații înșelătoare pot fi parte dintr-o campanie coordonată, care se viralizează pe platforme multiple. Campania lui George Călinescu nu s-a desfășurat numai pe TikTok. El a fost în mod constant în media tradițională, din cauza legăturilor sale cu partidul de extremă dreaptă AUR și din cauza materialelor video cu el, de pe platformele de socializare. Link-uri către interviuri cu Georgescu de pe YouTube circulă de mulți ani pe WhatsApp. Acum el este considerat un candidat TikTok, pentru că TikTok a refuzat să șteargă mesajele lui promoționale, cu trei zile înainte de alegeri. Campania lui Georgescu de pe TikTok a fost principala campanie care putea fi analizată public, după alegeri, dar TikTok nu a fost singura platformă folosită. Activiștii civici și jurnaliștii au arătat că Georgescu a fost prezent pe TikTok, dar și pe Facebook, YouTube, Instagram, WhatsApp și Telegram.
• Liderii de opinie parasociali pot fi folosiți în campaniile electorale, pentru a distribui conținut electoral preexistent. Acești lideri de opinie parasociali includ micro-influenceri, troli și boți, alături de lideri politici, dar și de utilizatori obișnuiți ai rețelelor de socializare, care pot susține o idee, un candidat, o platformă politică sau o cauză într-un mod excesiv, dar care pare rezonabil, familiar, pentru alți utilizatori de rețele de socializare. 
• Conținutul politic poate apărea în postări, în materiale video, în comentarii, în publicitate (nativă) – în toate tipurile de materiale distribuite de platformele de socializare. Doar pentru că o platformă de socializare declară că tot conținutul său este divertisment, sau doar pentru că un micro-influencer este cunoscut ca producător de conținut despre mașini sau despre machiaj, asta nu înseamnă că platforma nu va găzdui niciodată conținut politic sau că influencerul nu va distribui recomandări politice, pentru o plată oarecare. 

Cercetări anterioare despre camerele cu ecou, liderii de opinie parasociali și teoria inoculării (vezi Radu, 2023) arată că un conținut cu potențial de a deveni viral, din partea unor lideri de opinie parasociali, se bazează pe strategii de radicalizare și pe un comportament public excesiv. 

Strategiile care împing o persoană să aleagă o parte sau alta a baricadei, într-o chestiune publică, includ identificarea unui dușman, identificarea unei amenințări, respingerea, în avans, a unei posibile poziții opuse propriei poziții și validarea membrilor grupului din care face parte. Toate aceste strategii sunt folosite adesea în timpul unui proces electoral, pentru a determina un anumit comportament de vot, dar campania lui Georgescu a avut mai mult succes decât o campanie electorală obișnuită. 

Unul dintre motivele succesului lui Georgescu poate fi utilizarea unor lideri de opinie parasociali, cu un comportament public excesiv, care i-a făcut să pară mai umani și mai apropiați de un electoral nemulțumit de status-quo-ul actual.

Acest comportament a inclus un vocabular alarmist, emoții negative puternice, îndreptate împotriva rivalilor politici ai lui Georgescu, dar și exhibarea unui eu intim transgresiv: boții, trolii și micro-influencerii au discutat public o alegere personală, adesea păstrată în spațiul privat: cu cine au de gând să voteze și de ce.

Pentru a părea mai umani, unii dintre ei au pus în scenă dezvăluirea (adesea neacceptabilă) a unor detalii personale: ce relație au cu Dumnezeu, cum calcă rufe, cum arată bucătăria lor sau cum se machiază.Desigur, fiecare poate prezenta online orice detaliu de viață privată, dacă nu încalcă legea.

Campania lui Georgescu este presupus că a încălcat legislația în vigoare, pentru că cetățenii care au fost expuși la mesajele lui nu au fost avertizați că văd un conținut plătit.

Este foarte posibil ca inteligența artificială (IA) să poată fi antrenată pentru a monitoriza termeni cheie ca nume de partide, candidați politici sau alte teme de interes public cum ar fi pacea, războiul, Ucraina, Palestina, care par să devină virale, într-o anumită arie geografică, pe platforme multiple, în același timp. Jurnaliștii și activiștii civici pot fi ajutați de o platformă care să le arate ce vede publicul, pe rețele de socializare multiple, într-o anumită arie geografică, la un anumit moment dat, într-un efort de transparentizare asemănător celui folosit de Google, cu al său Google Trends.

În plus, IA poate fi utilizată pentru a diagnostica mediul în care apar acești termeni cheie – de exemplu, dacă viralizarea se datorează unor lideri de opinie parasociali, ca parte dintr-o posibilă campanie de dezinformare, cu intenții de radicalizare a unui public-țintă.În acest fel, jurnaliștii, activiștii civici, autoritățile și cetățenii, în general, pot să fie avertizați din timp de existența unor campanii „coordonate, care au ca scop apariția disfuncțiilor informaționale, cu potențial de a submina integritatea proceselor electorale” (cum a indicat Comisia de la Veneția) sau integritatea oricărei alte discuții publice pe teme cheie, de interes general.