Pe o porțiune de aproape 60 de kilometri de la vama Albița, spre Vaslui, în interiorul României, poate fi recepționat un post de radio juridic inexistent în Republica Moldova și România – „Sputnik FM–Moldova”.

Nu are licență ca post de radio, dar închiriază spațiu de emisie de la stațiile locale din Republica Moldova, folosind jingle-uri cu emblema sonoră „Sputnik”. Face asta de ani de zile fără nicio piedică din partea autorităților moldovene.

În alte cazuri similare, Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova a reacționat rapid. La 2 august 2019, de exemplu, CA al Republicii Moldova a sancționat postul de radio „Univers FM”, pentru utilizarea semnalului sonor al postului de radio „Diaspora FM”.

„Sputnik” apare în rapoartele internaționale, în cele ale Centrului pentru Jurnalism Independent și în studiile Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) din Republica Moldova ca una din cele mai influente instituții propagandistice pro-Kremlin. Promovează masiv și vădit interesele Federației Ruse și alimentează fobii anti-americane, anti-europene și anti-occidentale, susține Simion Ciochină, autorul unei note analitice IPRE. „Sputnik” a apărut ca parte a Agenţiei Internaţionale de Presă „Rossia Segodnea", fondată în 2013, prin decret prezidenţial, de către Vladimir Putin „cu scopul de a răspândi în străinătate informații despre politica Rusiei”. Președintele francez, Emmanuel Macron, avertiza în 2017 asupra faptului că „Sputnik” și „Russia Today” „se comportă ca niște agenții de influență și propagandă”.

În mediul jurnalistic din România, „Sputnik” este considerat emblema propagandei ruse. Există și în România o platformă on-line „Sputnik”, conectată însă tot la site-ul care deservește redacția mare din Chișinău, unii comentatori ai redacției din România fiind conectați tot la Republica Moldova, provenind din anturajul unor nume sonore ale propagandei ruse.

Sputnik FM, la Iași

Experții media din România susțin că nu există niciun pericol ca „Sputnik” să înceapă să aibă fani în România, deoarece, spun ei, „nu există un mediu benefic pentru aceasta – românii sunt imuni și setați să respingă din start propaganda rusească”. Totuși radio „Sputnik” răsună la mai multe terase și pizzerii din Iași. Acest post de radio emite pe frecvența 104,5 FM, de pe o antenă montată în sudul localității Ungheni (Republica Moldova). Stația aparține postului de radio HIT-FM, înregistrat în Republica Moldova. Semnalul poate fi recepționat până aproape de Vaslui. În Republica Moldova, radio „Sputnik” emite din 7 februarie 2015, fiind parte a Agenției internaționale „Sputnik” (ale cărei produse sunt disponibile în spațiul on-line în 32 de limbi). Conform informației afișate pe site-ul moldovenesc, „Sputnik FM-Moldova” emite pe 10 frecvențe, având astfel acoperire națională fără a avea licență radio aprobată de autoritatea regulatorie a statului. La 6 septembrie 2019, „Sputnik-Moldova” se lăuda în spațiul public că, potrivit ultimului raport al companiei internaționale de rating „Gemus”, se află pe primul loc în top 10 cele mai populare instituții media din Moldova.

„Sputnik FM - Moldova” este, de fapt, o agenție de presă. Cumpără spațiu de emisie de la câteva posturi de radio din Moldova și, prin antenele acestora, montate inclusiv la granița cu România, „împușcă” semnalul la zeci de kilometri în interiorul României. Difuzează masiv programe informativ-analitice, ademenind, pe FM, ascultători printr-o politică editorială pro-rusească subtilă.

Ținta: „Subconștientul românilor”

Platformele on-line ale „Sputnik” trimit masiv, constant și coordonat săgeți propagandistice către anumite „ținte” sociale - către aceleași grupuri de români, în special către cetățenii supărați că autoritățile sunt incompetente și fură, că UE ocupă piața românească și moldovenească, că „americanii fac ce vor în România”... În raport cu diaspora din România și Moldova, „Sputnik” se pare că și-a trasat o strategie nemaipomenită – alimentează propagandistic această comunitate fragilă, exploatând ruptura dintre cei plecați și țara care i-a somat să plece în căutarea unui trai mai bun. Narativele sunt aceleași de ani de zile și sunt folosite, pe cerc închis, ca „picătura chinezească”: UE se destramă; Românii sunt „carne de tun” pentru NATO; Românii sunt exploatați în UE și trăiesc adevărate drame; Soros destabilizează țările...

Adesea, repetă textele, schimbând doar poza preotului, poate un pic titlul și accentele din lead. Iată un exemplu:

Politicieni moldoveni de toate culorile, inclusiv actualul ministru al Justiției, au trecut prin studioul „Sputnik-Moldova” în calitate de invitați la emisiuni, fără a se interesa de formula în care se face auzit acest post de radio.

La solicitarea Report.md și Euractiv.ro, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) din România a monitorizat „natura și sursa emisiei pe teritoriul României, pe frecvenţa 104.5 MHz şi a constatat că aceasta provine de la o stație aflată pe teritoriul Republicii Moldova, în sudul localităţii Ungheni, conținutul emisiunii, în limba română, confirmând existența unui post de radio”. ANCOM precizează că „stația Ungheni 104.5 MHz din Republica Moldova a fost coordonată cu România cu ocazia Conferinței de la Geneva din 1984 și notificată la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor, aceasta fiind în funcțiune încă din 2007”.

Potrivit autorităților române, „staţia are dreptul de a emite în zona graniței pe teritoriul României, așa cum și stațiile din România, amplasate la graniță, au acest drept pe teritoriul altor țări vecine”.

La rândul său, Consiliul Național al Audiovizualului din România a verificat, urmare a demersului nostru jurnalistic, funcționalitatea frecvenței 104,5 MHz în județele Iași, Botoșani și Suceava. La Iasi, la scanarea manuală a frecvențelor radio, în intervalul orelor 13.00 – 15.00 a datei de 22.07.2019, pe frecvența menționată putea fi recepționat postul de radio HIT-FM. La 23.07.2019 însă, în intervalul orelor 11.00 și 11.30, pe aceeași frecvență era recepționat radio „Sputnik”.

Verificările efectuate de specialiștii români la nivelul zonei de sud-est a județului Suceava, spre județul Iași, au demonstrat că „Sputnik FM” poate fi recepționat, cu semnal bun, inclusiv în zona orașului Liteni - distanța aeriană între orașele Ungheni și Liteni fiind de 127 de kilometri.

Potrivit unui răspuns oferit autorităților române, de către Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova, în legătură cu difuzarea programelor radio „Sputnik” pe teritoriul României, frecvența 104,5 MHz din localitatea Ungheni, utilizată de „Radio HIT” SRL (fondatoarea Radio HIT-FM), are o putere de 24 dBW. Autoritatea audiovizuală din Republica Moldova mai susține că prin Decizia nr. 4/12 din 12.02.2018, Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova a aprobat Concepția serviciului de programe al HIT-FM cu un procentaj de produs autohton de 2,18% preluat de la Reprezentanța ÎFUS „Rossiya Segodnea”, fondatoarea Agenției de știri „Sputnik”.

Chiar și așa, 2,18% înseamnă 31 de minute și 44 de secunde pe zi. Noi am ascultat însă, radio „Sputnik” pe tot parcursul drumului de la Chișinău până la Coropceni (România) și, seara, înapoi până la Chișinău. Iar reieșind din informațiile afișate pe site-ul Sputnik.md, radio Sputnik emite zilnic în intervalele 7.00-13.00 și 17.00-21.00, adică 10 ore pe zi.

Totuși, CA din R.Moldova precizează că „nu a eliberat niciun act permisiv pentru desfășurarea activității de radiodifuziune pentru postul de radio cu denumirea Sputnik”.

Pe de altă parte CA susține că, potrivit contractului de colaborare nr.1/16 din 01 ianuarie 2016, dintre „Radio HIT” SRL și ÎFUS „Rossiya Segodnea”, postul de radio „HIT-FM” „are dreptul de a include în grila de emisie” mai multe emisiuni informativ-analitice, inclusiv buletine de știri, pregătite de Sputnik-Moldova. 

La 22 iulie 2015, membrul de atunci al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Nicolae Damaschin, în ședință publică, a cerut ca CCA (actualmente CA) să sesizeze Consiliul Suprem de Securitate, Serviciul de Informații și Securitate și Direcția misiuni speciale a MAI în legătură cu activitatea postului de radio „Univers FM” care difuza, la acea vreme, „Sputnik-Moldova”. Actualul președinte al Consiliului Audiovizualului, pe atunci doar membru CCA, Dragoș Vicol, a susținut verbal inițiativa lui Damaschin.

                                                         Captură video: Privesc.eu

În noiembrie 2015, Consiliul Național al Audiovizualului polonez a retras licența postului de radio Hobby, care difuza emisiunile radio „Sputnik”. „Motivul acelei decizii a fost că frecvențele Hobby au fost transmise unei alte părți, ceea ce este ilegal”, susține Witold Grabosh, pe atunci adjunct al președintelui Consiliului Național al Audiovizualului. În Polonia, programele radio Sputnik erau difuzate de Hobby din 2011, timp în care acest post de radio a ajuns să fie considerat „principala tribună de propagandă rusească în Polonia”, spunea Grabosh în 2015.

În aprilie 2016, în baza unei decizii a Tribunalului districtual Gölbașı, autoritatile turce au blocat site-ul „Sputnik”, iar Guvernul de la Ankara a interzis accesul redactorului-șef al „Sputnik Turcia”, Tural Kerimov, pe teritoriul țării. I-a fost retras dreptul de reședință şi acreditarea de presă, după care a fost întors în Rusia.

În Moldova însă, la modul practic, se pare că nu s-a întâmplat nimic. Membrul CA, Olga Guțuțui, susține că nu a găsit vreo confirmare că CCA a expediat către autoritățile statului vreo sesizare. La 11 februarie 2016, de asemenea în ședință publică, Damaschin și-a reiterat solicitarea, avertizând că „situația cu radio Sputnik a depășit toate limitele posibile și imposibile”. Nici de această dată nu s-a întâmplat nimic (CCA doar „a luat act” de sesizarea lui Damaschin).

                                                         Captură video: Privesc.eu 

În august 2019, Olga Guțuțui a cerut din nou intervenția autorității regulatorii, iar CA a constatat că nu există nicio abatere.


Contactat telefonic pentru a explica legalitatea difuzării programelor radio „Sputnik” în Republica Moldova, președintele CA, Dragoș Vicol, a spus că nu are „nicio secundă” pentru jurnalistul care l-a telefonat.

Au găsit o soluție juridică ingenioasă de a emite fără a avea licență de radiodifuzor și fără a deține frecvențe radio. În mai multe ședințe publice, în calitate de membru CCA, am solicitat conducerii instituției să sesizeze Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală și Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu acest subiect, însă, din câte cunosc, nu au fost întreprinse acțiuni în acest sens”, ne-a spus Nicolae Damaschin, care, între timp, a părăsit Republica Moldova.

Nicolae Damaschin FOTO: moldova.europalibera.org

Întrebat ce este în neregulă cu produsele mediatice răspândite de „Sputnik”, Damaschin a răspuns că „este vorba de materiale propagandistice, care nu țin cont de principiile jurnalistice și de deontologie”. El ne-a mai spus că a fost intimidat din cauza demersurilor sale contra radio Sputnik:„Am fost vizitat și de baieții cu ochi albastri. Discuții au fost multe, dar au fost și acțiuni – am fost supus unor controale din partea organelor de forță”, a precizat el.

Pe de altă parte, Vladimir Novosadiuk, directorul Agenției „Sputnik-Moldova”, ne-a spus că „în principiu, ceea ce difuzează „Sputnik” nu este propagandă”: „Noi tot timpul am realizat materiale jurnalistice din două-trei surse, cu două-trei opinii. Așa că unii ne numesc propagandiști, dar alții ne apreciază”.

 

Reporter: Dar cu autoritățile române ați avut vreodată probleme legate de difuzarea „Sputnik” în România?

Vladimir Novosadiuk: Nu. România este stat democratic și nu are nicio pretenție că noi difuzăm și la ei.

- Dar cum emiteți fără licență?

- Noi licență nu avem, dar închiriem frecvențe de la alte stații. Și iată așa ne auziți și la Iași... Acoperim chiar și o parte a Ucrainei, iar în Moldova acoperim tot. Închiriem și plătim. Totul este oficial. CA știe!

- Am văzut că aveți editorialiști cu profiluri false, anonimi.

- Erau pseudonime. Am renunțat la comentatorii anonimi deja. Toți semnează cu numele lor.

Recent, portalul „Stop Fals” din Republica Moldova a publicat o investigație, realizată în cadrul proiectului „Pro Fact Moldova”, care dovedește că portalul Sputnik.md a publicat o lungă perioadă editoriale semnate de o persoană pe nume Nicu Goncear– un autor inexistent, care avea inclusiv profil pe Facebook. Sputnik.md folosea acest pseudonim pentru a semna diverse materiale tendențioase. Pe Sputnik.md scria editoriale până nu demult și Elena Komolova – o altă editorialistă virtuală, care și-a creat profilul utilizând pozele a două vedete din Rusia.

Novosadiuk, reținut în dosarul jafului bancar cât 15% din PIB-ul Moldovei

A doua zi după ce am discutat cu Novosadiuk, acesta a fost reținut, fiind acuzat de implicare în celebrul jaf bancar, de 1 miliard de dolari, din Republicii Moldova, în 2014. El a primit interdicție de a părăsi țara, fiind învinuit de escrocherie și spălare de bani prin structurile lui Ilan Șor. Novosadiuk a declarat că pledează nevinovat. Numele lui figurează și în raportul „Kroll” vizând frauda bancară din Moldova - document întocmit de detectivii americani. După ce a fost audiat, presa a scris că ar fi demisionat din funcția de director al „Sputnik-Moldova”, dar o confirmare oficială în acest sens nu există.

Potrivit experților media de la Chișinău, „Sputnik-Moldova” s-a activizat după ce Parlamentul a aprobat, în decembrie 2017, Legea antipropagandă prin care a interzis retransmiterea, de către radiodifuzorii locali, a programelor informativ-analitice și militare de la posturile de radio și TV din Federația Rusă. Potrivit CA, emisiunile preluate acum de la „Sputnik-Moldova”, de către stațiile radio din Republica Moldova, sunt considerate „produs autohton” și nu cad sub incidența Legii antipropagandă.