Protestul de duminică arată că George Simion continuă să se comporte ca un activist. Nici măcar în Parlament, unde a dus un nou nivel de agresivitate. Cei 43 de aleși ai AUR au venit cu 33 de inițiative, prea puține cu impact asupra cetățenilor.

În timp ce peste 100.000 de persoane participau la Berlin la o demonstrație de sprijin pentru Ucraina, la București se adunau circa 1.200 de protestatari. Dar nu pentru a-și arăta sprijinul pentru o țară cotropită de ruși, ci pentru a protesta față de „dictatura” lui Iohannis.

Manifestații de susținere pentru ucraineni au fost și în alte capitale și orașe ale lumii. În Capitala României, oamenii s-au lăsat conduși de un politician deghizat într-un om din popor. „Sunteți plătit din banii mei să mă filmați. Legitimați-vă”, a răcnit el insistent la un jandarm, apoi la un altul, iar pe un bărbat l-a alergat, acuzându-l că e un jandarm infiltrat să strice „marele” protest cu de toate.

Despre ce-a fost adunarea de la București?

La un moment dat, Simion a fost întrebat de ce protestează și a răspuns rapid că oamenii s-au adunat pentru că sunt nemulțumiți de prețurile la energie, de „dictatura sanitară”, dar protestul e mai ales împotriva regimului Iohannis. 

„Uniți salvăm toată România”, „România liberă”, „Presa mincinoasă”, „Trăiască și înflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească”, „Jos COVID-19”, „Jos dictatura”, „Demisia, demisia”, „Iohannis - Putin”, au fost câteva dintre sloganurile participanților.

Întrebat de câteva ori de ce nu se solidarizează cu Ucraina, Simion a spus că Putin e un agresor, dar pe ei îi ”interesează doar de România” și de cei 500.000 de români din Ucraina.

Trebuie să-l dăm jos pe Iohannis, Rusia a rămas în logica celui de-al doilea Război Mondial, din păcate și Germania, a mai îndrugat grăbit Simion, în timp ce le reproșa jandarmilor că apără ”un președinte care nu e de-al nostru”. „Afară cu ocupația străină”, îl acompaniau cei din jur. 

„Sunt ultimele zile ale regimului Iohannis”, a spus la final George Simion, promițând solemn că va continua în fiecare sat din România campania de demitere a lui Klaus Iohannis.

Convoiul AUR a trecut duminică puțin după ora 14:00 pe lângă Ambasada Rusiei claxonând, iar George Simion s-a oprit puțin, a dat mâna cu jandarmii, dar nu a scandat lozici în semn de protest față de agresiunea Rusiei și nici n-a afișat vreo pancartă în semn de solidaritate cu Ucraina, notează G4Media.ro. Nici nu a postat nimic pe Facebook, deși Simion a făcut numeroase live-uri pe parcursul protestului. 

AUR s-a „străduit” și joia trecută să organizeze un protest în fața Ambasadei ruse, după ce li s-a bătut obrazul că nu observă acțiunile agresive ale Rusiei față de Kiev, să fie cât mai discret. Simion nu a pus nici de aici niciun video, postând doar câteva poze în comentarii, după ce i s-a reproșat că e pionul Moscovei. Iar Sorin Lavric a făcut declarații clare pentru a se înțelege fără niciun dubiu că, în realitate, AUR are alte opinii. 


Mult zgomot pentru nimic

George Simion nu-și asumă calitatea de deputat nici în Parlament, unde are același comportament ca la proteste. E drept că în ultimii ani calitatea dezbaterilor parlamentare a fost din ce în ce mai lamentabilă, dar AUR a coborât cumplit de jos nivelul.

Dincolo de live-uri pe Facebook făcute de același Simion și apologia legionarilor făcută de Sorin Lavric în Senat, parlamentarii AUR sunt „sfioși” când vine vorba de propuneri legislative.

De la intrarea în Parlament - după alegerile din decembrie 2020 - cei 43 de deputați și senatori AUR au avut 33 inițiative legislative, 1.027 interpelări și 538 declarații politce.

Printre preocupările noilor parlamentare se numără chestiuni legate de pandemie, sprijinirea familiilor numeroase și inițiative cu iz naționalist-religios.  

O inițiativă propusă de George Simion vizează eliminarea subvențiilor de la bugetul de stat pentru partidele politice. Introduse în 2008 pentru a transparentiza finanțarea partidelor, subvențiile au fost deturnate de la scopul inițial, devenind din ce în ce mai mari și mai puțin transparente.

În expunerea de motive se precizează că „Alianța pentru Unirea Românilor a demonstrat în campania din 2020 pentru parlamentare că se poate face politică strict din donații și cotizații”. Mergând pe urma primului milion decontat de AUR din bani publici, Rise Project a descoperit „un aparat de cumetrii”, un obicei întâlnit și la partidele vechi. 

În cazul pensiilor speciale, trei parlamentari ai formațiunii propun un impozit de solidaritate aplicat în situația în care venitul lunar net din pensie și/sau din indemnizația pentru limită de vârstă este mai mare decât indemnizația netă lunară a președintelui României. 

George Simion și Claudiu Târziu propun ca proprietarii să dea bani mai puțini pentru lucările de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe.

O altă propunere leagă coșul minim de consum de salariul minim pe economie: „Valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent se stabilește anual de către Institutul Național de Statistică și se aprobă prin Ordin al Institutului Național de Statistică până la data de 01 decembrie a fiecărui an pentru a fi luat în calcul la fundamentarea Legii Bugetului de Stat și Legii Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat, în anul următor”.

Ziua familiilor numeroase

Pentru stimularea natalității, AUR propune acordarea unui stimul suplimentar familiilor care au doi sau mai mulți copii, prin „acordarea unei alocații de stat de 600 de lei pentru fiecare copil dintre cei pe care îi are în grijă, indiferent de vârsta acestora, fapt care ar stimula familiile să ia în considerare posibilitatea de a avea și mai mult de un copil, știind că statul român îi vine în ajutor cu resurse financiare care să îi acopere din cheltuielile necesare creșterii și îngrijirii acestora”.

Ilie-Alin Coleșa Ilie vrea să încurajeze natalitatea prin deduceri personale din venituri salariale.

El susține că impactul bugetar (impozit pe profit) va fi foarte mic (până într-un milion de euro anual) în primii ani de aplicare a modificării legislative. Totodată, impactul ”va fi echilibrat prin îmbunătățirea climatului economic și social: creșterea natalității, reducerea emigrației, orientarea spre muncă, iar nu spre ajutor social, creșterea forței de muncă disponibile, creșterea consumului”.

Începând cu anul 2 sau 3 de la aplicarea acestei propuneri legislative, Coleșa apreciază că impactul asupra bugetului de stat, dar și asupra celor locale, „va fi puternic pozitiv datorită factorilor enunțați anterior”.

Antonio Andrușceac a propus ca 28 octombrie să fie declarată „Ziua națională a familiilor numeroase”.

Pe lângă Ziua familiei române - 15 mai, fostul membru USR consideră că România trebuie să sărbătorească pe 28 octombrie și familiile numeroase, pentru a recunoaște în mod oficial contribuția familiilor cu trei sau mai mulți copii la progresul societății și al economiei și pentru a valoriza familile numeroase pentru „înlăturarea prejudecăților referitoare la acestea și a discriminării acestora în societate;”.

”Activitățile specifice acestei zile pot fi reprezentate de manifestări publice, evenimente și acțiuni socio-culturale care sunt dedicate familiilor numeroase, campanii de comunicare publică, conferințe, seminarii, programe radio și TV, emisiuni și materiale informative, articole de presă, programe culturale, premii etc.”, se arată în proiect.

În privința alegerilor din Diaspora, AUR ar dori ca cetățenii români cu reședința în străinătate să-și poată exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate, în baza oricărui act de identitate.

„Simpla prezență la secțiile de votare organizate în străinătate instituie o prezumție absolută că respectivii cetățeni români au reședința în străinătate”, se arată în expunerea de motive.

Legea pentru modificarea Legii nr. 123 din 27 mai 2008 are a subiect alimentația sănătoasă în unitățile de învățământ preuniversitar. Trei deputați AUR propun amenzi pentru cei care nu respectă o listă de alimente nerecomandate, care ar trebuie întocmită de Ministerul sănătății. Inițiatorii propun o penalizare și pentru „desfășurarea de campanii de promovare a unor alimente care nu sunt conforme listei”. Amenzile cuprinse între 5.000 de lei și 10.000 de lei s-ar aplica conducătorului unității de învățământ.

Un alt proiect prevede înființarea disciplinei "Alimentație Sănătoasă” în învățământul primar și  gimnazia, disciplină obligatorie pentru elevii din clasele 1-4 și pentru învățământul gimnazial.

Un proiect de lege are ca subiect „actualizarea” stemei țării și sigiliul statului, cu „timbrarea scutului mare al Stemei țării cu Coroana de oțel a României”: „Prin această completare Parlamentul va aduce pe linia tradiției heraldice românești principalul simbol al statului român național, suveran, independent, unitar și indivizibil”.

Jurământul deputaților și al senatorilor „se poate completa în încheiere, funcție de convingerile individuale ale fiecărui deputat și senator, cu formula (care îi aparține lui Avram Iancu - n.r.): Unicul dor al vieții mele e să-mi văd națiunea mea fericită!”, propun mai mulți deputați și senatori AUR.

Rodica Boancă a propus - pe baza experiențelor din pandemie - adoptarea unui Program Național pentru Digitalizarea Educației în scopul asigurării infrastructurii, resurselor și competențelor necesare implementării măsurilor de digitalizare a sistemului de învățământ, potrivit reglementărilor prezentei legi.

În același timp, proiectul interzice, în cazul învățământului preșcolar, utilizarea educației digitale ca suport  educațional.

AUR a propus revenirea la alegerea primarilor în două tururi, dar și-au dat cu stângul în dreptul Senat, unde și-au respins propriul proiect. Claudiu Târziu avea să explice că a fost o greșeală.  

În prezent legea se află la Camera Deputaților. Pe 4 octombrie 2021, Guvernul a trimis punctul său de vedere, lăsând la latitudinea Parlamentului oportunitatea adoptării inițiativei legislative. 

Cele mai multe inițiative sunt legate de pandemie.

Una dintre ele se referă la autorizarea temporară și în regim de extremă urgență de către ANMDMR a distribuției medicamentelor neautorizate, prevăzute în anexa Ordinului Ministerului sănătății nr. 487/2020 pentru aprobarea protocolului de tratament al infecției cu Sars-CoV-2, ”pentru ca acestea să poată fi comercializate atât în farmaciile cu circuit închis/oficine cu circuit închis, cât și în farmaciile cu circuit deschis, în vederea aplicării protocolului de tratament, la recomandarea medicilor de medicină generală, cât și a medicilor specialiști, atât în ambulatoriu, cât și în unitățile spitalicești”.

În octombrie anul trecut, Simion și Târziu au propus abrogarea Legii nr. 55 din 15 mai 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pe motiv că ridică trei probleme majore:

- Încălcarea principiului separației puterilor în stat;

- Adăugarea la textul constituțional și promovarea confuziei privind stările excepționale;

- Încălcarea principiilor și a prevederilor legale privind tehnica legislativă.

CCR a analizat cinci contestări ale acestei legi, inclusiv una a AUR, și a stabilit în iunie anul trecu că este constituțională, cu excepția unui articol (oficial)

Claudiu-Richard Târziu a venit cu o propunere legislativă privind interzicerea discriminării pe motiv de vaccinare: „Este interzisă orice formă de manifestare sau măsură de excludere, segregare, restricție, limitare, deosebire, preferință sau tratament diferențiat, exercitate asupra unei persoane sau a unor categorii de persoane, având drept condiție de bază administrarea sau nu a oricărui vaccin, care, în condițiile prezentei legi, reprezintă discriminare pe motiv de vaccinare”.

Adversarii ai privatizărilor și adepți ai naționalizării, parlamentarii AUR au propus interzicera înstrăinării activelor statului pe perioada pandemiei Covid-19 și pe o perioadă determinată post-pandemie.

Ei susțin că ar trebui organizat un referendum național, prin care cetățenii să fie întrebați dacă doresc înstrăinarea activelor sau privatizarea Hidroelectrica, CEC Bank, Tarom, Poșta Română, CFR Marfă, Portul Constanța, Romgaz, CFR Călători, Transgaz, Nuclearelectrica, Compania Natională Aeroportul etc.

Deputatul liberal Alexandru Muraru declara aprecia recent, într-un interviu acordat EURACTIV.ro, că obiectivul parlamentarilor AUR nu este să reprezinte populația în Parlament cu inițiative democratice, după reguli democratice:  „Ei disprețuiesc această cale. Singurul lucru care îi scoate în față este violența împotriva instituțiilor democratice precum Parlamentul, autorități de stat sau locale și, așa cum am discutat, împotriva mass-media.Ei nu au ajuns în Parlament să construiască, să aibă activitate. Ei au venit în Parlament pentru a submina instituțiile democratice prin violență la adăpostul imunității parlamentare”.

INFOGRAFIC Strategia de combatere a radicalizării

Mai mult pe EurActiv »