Campaniile de dezinformare ruse menite să influențeze rezultatul alegerilor europarlamentare sunt urmărite atent de politicieni, specialiști, jurnaliști, potrivit European Newsroom, potrivit Agerpres.

Analiștii politici sunt de părere că Moscova ar putea încerca să exploateze tensiunile politice din Europa, unde partidele de extremă dreapta sunt în ascensiune în perspectiva scrutinului european din 6 - 9 iunie.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a calificat dezinformarea și interferența străină drept ''una din amenințările cele mai semnificative ale timpurilor noastre''.

''2024 este un an esențial în lupta contra interferenței străine și manipulării externe a informației pentru că avem o mulțime de alegeri'', a spus Borrell într-un discurs rostit la Bruxelles în 23 ianuarie. El a ținut să remarce că în acest an aproape jumătate din populația lumii va vota în aproximativ 60 de alegeri - fie ele parlamentare, prezidențiale sau locale.

Potrivit șefului diplomației UE, ''manipularea și interferența au devenit o activitate industrială'', iar Rusia și alte țări au ''construit o infrastructură extinsă pentru a minți, a manipula și a destabiliza''.

După trei săptămâni, pe 13 februarie, guvernul francez a avertizat că acțiunile de dezinformare provenite din țări precum Rusia sunt ''probabil să se intensifice'' înaintea alegerilor europene din luna iunie.

Pe 23 februarie, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, a declarat pentru agenția de presă cehă CTK că țările cele mai expuse riscului reprezentat de dezinformarea rusă sunt cele central și est-europene.

''În ceea ce privește influența rusă, întrucât ea este dominantă, ne aflăm într-un război informațional cu Rusia pe care nu l-am pornit, dar la care din păcate trebuie să răspundem'', a subliniat reprezenta Comisiei Europene.

Utilizarea pe scară largă a dezinformării pro-ruse a avut impact asupra alegerilor desfășurate în diverse țări europene.

''Vor exista operațiuni de dezinformare împotriva Ucrainei și a numeroase chestiuni europene actuale pentru a promova o agendă conservatoare și naționalistă'', a opinat Valentin Chatelet, cercetător asociat pentru securitate în cadrul grupului de reflecție Atlantic Council.

Începând din decembrie anul trecut, o amplă ''campanie de dezinformare rusă'' în Germania a creat peste 50.000 de conturi false pe platforma X (fosta Twitter) pentru a încuraja opoziția față de sprijinul acordat Ucrainei de către Berlin, potrivit săptămânalului german Der Spiegel.

Ministerul Apărării rus a susținut că a ''eliminat'' în jur de 60 de luptători, în principal ''mercenari francezi'', în timpul unui atac comis în ianuarie asupra orașului ucrainean Harkov.

La 12 februarie, miniștrii de externe din Franța, Germania și Polonia au anunțat că vor să conlucreze pentru a combate acțiunile de dezinformare, în contextul în care cele trei state au fost vizate de strategia de dezinformare rusă.

''Cele trei țări au agreat un mecanism de avertizare comun împotriva atacurilor trolilor ruși. Rusia încearcă să distrugă unitatea europeană. fac apel la vigilență maximă, a afirmat ministrul de externe francez Stephane Sejourne după întâlnirea cu omologii săi german și polonez, Annalena Baerbock și Radoslaw Sikorski.

El a adăugat că Viginum, agenția guvernamentală franceză însărcinată cu apărarea împotriva amenințărilor online străine, a descoperit o rețea de website-uri ruse menite să răspândească propaganda Kremlinului în Occident.

Viginum a menționat că rețeaua ''coordonată și structurată'' viza Europa și Statele Unite. Purtând numele de cod Portal Kombat, rețeaua cuprinde 193 de webiste-uri, a precizat agenția guvernamentală franceză după investigația desfășurată în perioada septembrie-decembrie a anului trecut.

''Obiectivul website-urilor, din care majoritatea sunt latente, este de a răspândi știri false și opinii care servesc intereselor Rusiei. Ele răspândesc informații false despre Ucraina, divizează opinia publică și promovează ura'', mai spus Sejourne.

Guvernul rus și-a intensificat eforturile de a promova retorica Kremlinului după ce președintele rus Vladimir Putin a invadat Ucraina în februarie 2022.

Un alt exemplu de dezinformare online a fost semnalat în Portugalia, unde experții de la Institutul MediaLab al Universității din Lisabona (ISCTE) au detectat, pentru prima dată, ''semne ale interferenței externe în alegerile din Portugalia'' cu reclame online. Una dintre acestea acuza de corupție Partidul Socialist portughez.

Un raport realizat de ISCTE indica faptul că '' 'postări sponsorizate' au ajuns la peste 2 milioane de portughezi, ceea ce înseamnă 22% din populația cu drept de vot'' din Portugalia. Raportul s-a referit la procesele de dezinformare în faza pre-electorală pentru alegerile legislative desfășurate în Portugalia în 10 martie.

Campaniile de dezinformare au loc în toate formele și la toate nivelurile. În ultimii doi ani, dezinformarea online pro-rusă vizează mai ales sprijinul Occidentului pentru Kiev.

AFP a identificat conținut fals menit să sprijine sau să încurajeze ideea instalării unei oboseli în rândul opiniei publice din Europa și SUA în legătură cu războiul din Ucraina, iar DPA a dezvăluit existența unui studiu ce ar demonstra că acest conflict este mult mai dăunător pentru climă decât emisiile de dioxid de carbon ale Germaniei.

Dezinformarea pro-rusă în Europa este cea mai eficientă atunci când se bazează pe chestiuni unde există divergențe, precum imigrația sau puterea de cumpărare, explică mai mulți experți.

"Retorica cea mai eficientă sunt cea care are acces la ceva ce deja constituie o problemă; este mult mai dificil de construit de la zero'', a afirmat Elina Treyger, expert în cadrul RAND Corporation, instituție nonprofit care ajută la îmbunătățirea luării deciziilor prin cercetare și analiză.

''Prin multiplicarea conținutului atât de mult, inevitabil îți vei lovi ținta'', a susținut și Jakub Kalenský, director adjunct al centrului european de excelență pentru combaterea amenințărilor hibrid.

De exemplu, atunci când a început războiul din Ucraina, Orientul Mijlociu și Africa erau vizate de retorica bazată pe sentimentele antiamericane, antioccidentale și anticolonialiste, a explicat Christine Dugoin-Clement, profesor asociat la Universitatea Sorbona.