„Șocant! Și-au vândut copiii!”, „N-o să-ți vină să crezi!”, „Pericol iminent!”, „Vom muri toți!” „S-a dezgolit și s-a văzut tot!”, „Vezi cum a fost surprinsă...” – sunt doar câteva din trucurile prin care site-urile încearcă să pescuiască internauți.

Alte site-uri de știri recurg la titluri alarmiste false de genul: „Un nou proiect de lege: mii de moldoveni vor rămâne fără cetățenie română...” , „ONU a adoptat o rezoluție privind retragerea forțelor ruse de menținere a păcii din regiunea transnistreană ...” sau „Gemeni vânduți de părinți cu 20 de mii de euro. Vroiau să-și achite creditul...”.

Există site-uri în Republica Moldova care parazitează pe caracterul pervers al utilizatorilor de internet, scrie Report.md. Ca să fie credibile, acestea sunt construite ca site-uri de știri. În realitate diseminează falsuri și manipulare. Unele portaluri fac asta în scop propagandistic, fiind plătite de anumite forțe politice sau de anumite grupuri de influență pentru a genera panică sau o anumită stare de spirit în societate. Alții, în goană după clicuri, pur și simplu răspândesc sperietori.

Sunt chiar și site-uri ale unor televiziuni care, ignorate fiind din cauza politicii editoriale nocive, recurg la sperietori ca să-și mențină audiența on-line. De exemplu, dacă la sfârșit de săptămână administratorii site-ului constată o prăbușire a audienței, de regulă vineri, pe la prânz, bagă o „știre” că se apropie sfârșitul lumii sau că impactul Pământului cu un asteroid este iminent. Astfel, până în seară, își recapătă audiența și pot raporta șefilor sau finanțatorilor că își merită salariul.

În perioade politice fierbinți, cei plătiți să distorsioneze realitatea din Republica Moldova au recurs la trucuri și mai perfide – au clonat anumite site-uri de știri, diseminând, prin intermediul lor, știri false. Scopul a fost să compromită site-urile veritabile de știri care se bucură de popularitate și credibilitate. S-au confruntat cu astfel de cazuri „Ziarul de Gardă” și site-ul „Jurnal.md”.

De regulă, aceste site-uri nu publică informații despre echipă, despre proprietari sau vreo adresă de contact, iar serverele sunt... virtuale. Mulți internauți au mușcat această momeală a manipulatorilor, deoarece era un truc nou, de care nu știau că trebuie să se protejeze.

 

ONG-urile de media au inițiat mai multe proiecte menite să atenționeze jurnaliștii, dar mai ales consumatorii de media din Republica Moldova asupra pericolului știrilor false. Prin aceste proiecte oamenii au fost instruiți cum să recunoască portalurile ce răspândesc falsuri.

Jurnalista și coordonatoarea rețelei „ProFact Moldova” (echipă de jurnaliști care și-a propus să demonteze informațiile false și tendențioase - n.r), Lilia Zaharia susține că Moldova este supusă dezinformării din două părți. Avalanșa știrilor false și propaganda vine din exterior, în general din partea mass media pro-Kremlin. „Avem portaluri care, zilnic, publică informații denaturate, rupte din context și care induc publicul în eroare. Chiar dacă emisiunile informative difuzate de posturile rusești au fost interzise în Republica Moldova, narativele dezinformării precum că UE ar fi un pericol pentru Republica Moldova sau că NATO folosește Moldova în scopuri ascunse și că românii „ne fură ploaia” etc., sunt diseminate intens prin intermediul portalurilor, rețelelor sociale sau blogurilor”, susține Lilia Zaharia.

Lilia Zaharia, coordonatoarea proiectului „ProFact Moldova” / FOTO: Report.md

Moldova se confruntă și cu fenomenul propagandei interne, în special promovată de jurnaliști și bloggeri de partid, care reacționează atunci când șefii strâng cureaua, ne-a spus coordonatoarea rețelei „ProFact Moldova”: „Pentru toate aceste valuri de dezinformări trebuie să vaccinăm cetățeanul. E datoria noastră, a jurnaliștilor, să discutăm cu oamenii și să-i ghidăm cum să facă diferența dintre o informație adevărată și una falsă. Nu e ușor, deoarece unii cetățeni deja au căzut pradă acestui viciu și e destul de greu să-i readuci la realitate – să le explici că albul e imaculat, iar negrul e întunecat. E dificil, dar nu imposibil. Azi facem educație media prin intermediul materialelor pe care le realizăm, mâine – mergem și discutăm cu oamenii în teritoriu... Asta facem prin intermediul campaniei „Stop Fals” desfășurată de Asociația Presei Independente. Mergem prin localități și discutăm cu oamenii. Degeaba demontăm falsurile din presă, dacă nu facem educație media la firul ierbii”, susține Lilia Zaharia.

Cercetătorul media, Victor Gotişan, crede că factorul politic este principalul comanditar al știrilor false. „Cei interesați vor să impună un mod de gândire consumatorilor și nicidecum un fapt. Nu operează cu informația, așa cum ar face un jurnalist advărat, dar cu cifre și fapte care dezimformează, care deformează realitatea”, spune Gotișan.


Cât despre consumatori, cei mai vulnerabili sunt cetățenii care nu sunt obișnuiți să gândească critic, să pună la îndoială. Ei cred în continuare că tot ce scrie în presă este adevărat.


Pentru prima dată, societatea din Republica Moldova s-a confruntat vădit cu fenomenul știrilor false în campania prezidențială din 2016. O minciună diseminată masiv și concertat a decis soarta scrutinului. Este vorba de falsul despre cei 30 de mii de refugiați sirieni despre care se spunea că ar urma să fie aduși în Moldova dacă ar fi câștigat alegerile Maia Sandu.

Republica Moldova nu are un mecanism de combatere a răspândrii știrilor false. Dacă ar fi identificați, autorii acestora ar putea fi trași la răspundere doar pentru defăimare, calomnie sau distribuire a unor informații persoanale.

Galina MUNTEANU / Diana POPA